Asociația procurorilor „Inițiativa pentru Justiție” îi cere lui Nicușor Dan să sesizeze CCR privind procedura de desemnare a șefului ICCJ. „Un conflict juridic de natură constituțională”

Asociația profesională a procurorilor „Inițiativa pentru Justiție”, condusă de procurorul militar Bogdan Pîrlog, face un apel către președintele Nicușor Dan să sesizeze Curtea Constituțională privind existența unui conflict de natură constituțională între autoritatea judecătorească și Parlament, întrucât CSM a declanșat prematur procedura de desemnare a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără să aibă un fudament legal.

„Având în vedere declanșarea procedurii de numire a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor art.142 alin.(3) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, vă solicităm ca, în exercitarea atribuțiilor constituționale ale Președintelui României, să procedați la sesizarea Curții Constituționale cu conflictul juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și Parlamentul României”, se arată în apelul adresat președintelui Nicușor Dan.

„CSM a ignorat dispozițiile legale”

Articolul invocat de „Inițiativa pentru Justiție” prevede că procedura de numire a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție poate fi declanșată cu maximum 60 de zile anterior datei la care funcția urmează a se vacanta.

„Cum mandatul actualului președinte expiră la data de 16.09.2025, procedura pentru numirea noului președinte nu putea fi declanșată anterior datei de 16.07.2025. Prin anunțul din data de 19.05.2025, Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a inițiat procedura de numire a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu nesocotirea dispozițiilor anterior indicate”, se spune în documentul citat.

Procurorii din asociația condusă de procurorul Bogdan Pîrlog susțin că declanșarea anticipată a procedurii nu este justificată din moment ce nu a fost modificată prevederea legală menționată. Conflictul constituțional este legat de faptul că CSM ignoră legea aflată în vigoare.

„În acest context, conflictul juridic de natură constituțională este necesar a fi de dus spre soluționare instanței de contencios constituțional,singura în măsură să tranșeze asupra intervenției pe care Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a generat-o în cuprinsul normei juridice edictate de autoritatea legislativă”, susțin procurorii în apelul către șeful statului.

Asociația amintește că rolul autorității judecătorești în fruntea căreia se află Înalta Curte de Casație și Justiție este de a înfăptui justiția în numele legii, nu de a legifera.

„Fără vreo referire la persoana unicului candidat înscris în procedura declanșată la data de 19.05.2025, considerăm că obligația instituției care are rolul de a fi garantul independenței justiției este aceea de a respecta legea, în spiritul și litera ei, mai ales atunci când numește șeful instanței supreme, prin intermediul căreia se înfăptuiește justiția în România”, conchid cei de la „Inițiativa pentru Justiție.

Procedură declanșată cu patru luni înainte

Consiliul Suprem al Magistraturii a publicat luni, 19 mai, anunțul privind declanșarea procedurii de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Mandatul actualei șefe a Curții Supreme, judecătoarea Claudia Corbu, expiră pe 16 septembrie.

Calendarul estimativ al procedurii începe cu data de 19 mai când este postat anunțul pe pagina de internet a Consiliului, 16 iunie 2025 este ultima zi de depunere a candidaturilor, pe 17 iunie se publică numele celor doresc să conducă ÎCCJ și se publică proiectele de candidatură ale acestora. Începând cu 23 iunie, Secția pentru judecători poate începe analizarea candidaturilor și aprobarea susținerii interviului.

Procedura de concurs pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost declanșată deja având în vedere „factori de natură administrativă”, susține Consiliul Superior al Magistraturii.

„Potrivit rațiunii dispozițiilor legale în vigoare, procedura de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se declanșează într-un interval de timp care să asigure o tranziție instituțională adecvată responsabilităților funcției. Procedura de concurs a fost declanşată în considerarea unor factori obiectivi, de natură administrativă, ce au impus adaptarea punctuală a calendarului, respectiv necesitatea asigurării participării efective a unui număr cât mai mare de candidați eligibili, evitând interferența cu perioada de vacanță judecătorească în lunile iulie şi august 2025.

Totodată, calendarul concursului asigură continuitatea practicii administrative anterioare a Consiliului, ultimele două concursuri fiind declanşate la 30 mai 2019, respectiv 02 mai 2022. Calendarul concursului, astfel cum a fost stabilit, nu este de natură să afecteze posibilitatea vreunuia dintre judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție de a participa la această procedură întrucât pentru niciunul dintre aceștia condiția de vechime prevăzută de lege nu se împlinește în perioada 16 iunie – 16 septembrie 2025”, a transmis CSM, joi, printr-un comunicat de presă.

Lia Savonea, numele vehiculat pentru conducerea ICCJ

Lia Savonea a promovat în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în 2023. Anterior, a fost președinte a Curții de Apel București. Lia Savonea a fost membru al CSM în perioada 2017-2023, iar în 2019 a fost președinte al Consiliului. 

HotNews.ro scria, la momentul numirii la Curtea Supremă, că ea este considerată unul dintre cei mai influenți oameni din sistemul judiciar și lider al grupării antireformiste din CSM.

Comunitatea Declic a lansat în 2023 o petiţie publică împotriva Liei Savonea, petiție semnată de zeci de mii de oameni, în care solicita CSM să nu o promoveze la instanţa supremă.

Declic a adus ca argument că în anul 2015 Lia Savonea a condamnat un bărbat la doar 8 luni de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu un minor. Bărbatul a fost acuzat că a întreţinut relaţii sexuale cu nepoata sa în vârstă de 13 ani, însă judecătoarea a aplicat o pedeapsă mică justificând că fetiţa şi-ar fi dat consimţământul.