Ce înseamnă retragerea trupelor americane în România. Un expert în relații internaționale explică cel mai dur scenariu: „România va fi forțată”
Retragerea militarilor americani din România nu înseamnă neapărat și retragerea prezenței americane, însă scenariul unei diminuări a trupelor SUA în țara noastră este un semnal politic major, consideră Claudiu Degeratu, expert în relații internaționale.
Pentagonul ia în calcul retragerea a până la 10.000 de militari din România, Polonia și din alte țări din Europa de Est, o informație prezentată în presa americană, dar încă neconfirmată oficial de Administrația Trump.
„Retragerea militarilor nu înseamnă neapărat și retragerea americană”
În momentul de față, în România sunt în misiune aproximativ 1.700 de militari americani. Cel mai mare detașament, de aproape 1.400 de militari, este staționat la baza militară de la Mihail Kogălniceanu, iar numărul exact variază în funcție de rotație, o dată la câteva luni.
La baza de la Deveselu sunt circa 200 de militari care operează scutul antirachetă Aegis Ashore, în timp ce la baza aeriană de la Câmpia Turzii sunt alți peste 100 de militari.
„E greu de spus ceva din punct de vedere oficial. Ați văzut că recent a fost ceremonia de rotație a forțelor americane la baza de la Kogălniceanu, deci vor rămâne acuma… 10.000 de militari înseamnă toți din Europa de Est și e o cifră discutabilă. Apoi discutăm și de interval de timp, 10.000 într-un an, 10.000 în doi ani”, a explicat pentru publicul HotNews.ro Claudiu Degeratu, expert în relații internaționale.
El a subliniat că în prezent statutul trupelor americane din România nu este unul permanent, ci se schimbă periodic, prin rotație. O posibilă retragere a militarilor americani ar însemna chiar diminuarea numărului de trupe care vin în țara noastră pe bază rotațională.
„Ele nu sunt aici pe bază permanentă, ci rotațională. Militarii se rotesc, există o fluctuație, vedem din șase în șase luni că fluctuează numărul lor. Asta înseamnă și scădere, și creștere în funcție de număr de exerciții sau de ce misiuni au ei planificat.
Dacă discutăm cu scenariul unei reduceri a prezenței rotaționale, deci o retragere să zicem de 50%, atunci asta nu schimbă cu nimic lucrurile. Dacă discutăm însă de ipoteza unei retrageri totale, care este foarte puțin probabilă din punctul meu de vedere, atunci sigur, impactul este mare și pentru securitatea națională și pentru descurajarea în Europa de Est, fiind un semnal politic mai mult decât unul militar”, spune Degeratu.
„Pe de altă parte, retragerea militarilor nu înseamnă neapărat și retragerea prezenței americane, pentru că mai discutăm și de prezența unităților de drone americane de la Câmpia Turzii, mai discutăm și de scutul antirachetă de la Deveselu. Acolo nu discutăm de soldați, discutăm de sisteme de apărare, de luptă”, consideră expertul consultat de HotNews.ro.
Există, totuși, un scenariu în care americanii ar putea închide și retrage și scutul de la Deveselu?
„Nu, din punctul meu de vedere nu. Eu cred că s-ar putea să fie o retragere parțială pe baza acestei rotații care se face. Deci nu știu, 10% – 15% – 20%, rămâne de confirmat dacă va exista această cifră. Mi se pare un pic exagerată, iar vine în contextul unui război informațional în presa americană și internațională între democrați și republicani.
„România va fi forțată să-și adapteze strategia de apărare”
Într-un scenariu negativ, cel mai prost scenariu cu o retragere serioasă și rămânerea facilității de la Deveselu și eventual a dronelor de la Câmpia Turzii, atunci da, semnalul politic este foarte serios și România va fi forțată să-și adapteze strategia națională sau strategia militară de apărare”, spune Claudiu Degeratu.
Acesta consideră că o astfel de mișcare a americanilor va avea „un mare impact la nivelul Alianței Transatlantice” pentru că aliații europeni vor trebui să compenseze golul militar rămas pe flancul estic.
„Ceea ce înseamnă o sporire a prezenței în grupul de luptă NATO de la Cincu. Va cădea în sarcina Franței să dezvolte, să mărească numărul de forțe NATO în această zonă”, spune Degeratu.
Din punct de vedere bilateral, o retragere a trupelor ar trebui să devină un subiect de dialog strategic la nivelul parteneriat stategic România-Statele Unite, consideră expertul.
„În toamnă sau mai devreme, în funcție de evoluții, va trebui să se discute bilateral dacă este afectat și mecanismul de garanții de securitate oferit în cadrul parteneriatului strategic dintre cele două țări”, spune Degeratu.
„E afectată solidaritatea aliată”
Dincolo de efectul direct pentru România, vor exista consecințe strategice mai ales pentru NATO, consideră expertul în politici internaționale.
„NATO ar trebui să urgenteze trimiterea de mai multe trupe ca să compenseze în cazul în care va avea loc o retragere accelerată, bruscă, iar asta va pune presiune pe toți aliații. Deja Germania anticipează o potențială retragere americană și înțeleg că a luat decizia să trimită o brigadă germană în țările baltice. Deci cumva pe flancul nordic au început deja niște pași pregătitori pentru a anticipa o evoluție bruscă în decizia americană și să ne pomenim cu o retragere accelerată. Bineînțeles că asta o să pună din nou presiune pe țările mari, pe Marea Britanie, Franța, Germania”, susține Claudiu Degeratu.
„La nivel de consecințe politice, sigur e afectată solidaritatea aliată. Mulți se vor întreba care mai este nivelul de angajament al americanilor? Noi eram obișnuiți cu un angajament de 100.000 de soldați american în Europa în general și cu mutarea centrului de greutate spre Europa de Est. Ori dacă lucrul acesta se schimbă, atunci bineînțeles că apar efecte politice care nu vor fi ușor de gestionat în acest scenariu”, mai spune expertul.
Pentagonul discută în prezent o posibilă retragere a unui număr semnificativ de militari americani din estul Europei, inclusiv din România.
Posibila retragere îi vizează pe cei 20.000 de militari pe care administrația lui Joe Biden i-a desfășurat în 2022 pentru a consolida apărarea țărilor de la granița cu Ucraina, după invazia rusă. Cifrele sunt încă în discuție, dar propunerea ar putea implica eliminarea a până la jumătate din forțele trimise de Biden, scrie NBC.
Discuțiile interne privind reducerea numărului de trupe americane în România și Polonia au loc într-un moment în care președintele Donald Trump încearcă să îl convingă pe Vladimir Putin să accepte o încetare a focului, mai scrie site-ul televiziunii americane.
INTERVIURILE HotNews.ro