De ce Biserica Ortodoxă este în expansiune în Germania, deși tendința generală e de renunțare la apartenența la cultele oficiale

Bisericile catolice și protestante din Germania pierd sute de mii de membri în fiecare an. În același timp, numărul creștinilor ortodocși este în creștere, atingând aproape patru milioane, iar printre ei sunt și din ce în ce mai mulți români, conform analizei făcute de HotNews, care a centralizat informații oficiale și publice. Cum se explică această tendință într-o țară în care apartenența la o confesiune oficial recunoscută de stat costă bani, în sensul perceperii automate a unui impozit bisericesc pe venit.

Peste 400.000 de oameni au părăsit Biserica Catolică în 2023, iar în jur de 380.000 Biserica Protestantă, relatează site-ul televiziunii de stat germane ARD, Tagesschau.de. Pentru anul 2024 nu au fost încă publicate cifrele.

Statistica oficială a Conferinței Episcopale Germane (Deutsche Bischofskonferenz – DBK, Asociația episcopilor romano-catolici din toate eparhiile din Germania) arată, pentru anii 2012-2021, un număr de 2.095.955 de renunțări la aceste confesiuni, adică „retrageri din biserică (Kirchenaustritt)“, potrivit Tagesschau.de, care citează datele DBK. Această statistică include date începând cu anul 1990.

Retragerea din bisericile recunoscute ca oficiale din Germania se face voluntar, pe bază de cerere depusă la Primăria localității de reședință. Taxa variază între 10 și 60 euro, în funcție de land, conform site-ului specializat Kirchenaustritt.de. Legislația germană prevede, potrivit Tribunalului Administrativ Federal (Bundesverwaltungsgericht): „(…) orice persoană are dreptul de a se retrage dintr-o comunitate religioasă făcând o declarație către registratorul responsabil de locul său de reședință sau de reședința obișnuită, cu efect civil”.

Impozitul bisericesc

Comunitățile celor două mari biserici oficializate în Germania se micșorează, conform datelor oficiale. Mult mai puțini oameni au intrat în comunitățile catolice și protestante, lucru care se face prin declararea personală a apartenenței la principalele culte recunoscute ca oficiale de către statul german. Iar acest lucru atrage după sine o taxă statutară.

Această taxă are o veche tradiție în Germania. Cu scopul de a ajuta autofinanțarea bisericilor și, în consecință, o mai mare separare a bisericii de stat, au fost introduse taxe bisericești la nivel național. De exemplu, începând cu 1887, în Württemberg, din 1905/06 în Prusia și încpând cu 1912 în Regatul Bavariei.

Valoarea impozitului bisericesc depinde de venitul membrului/membrei din comunitatea confesională auto-declarată și de landul în care locuiește. În Bavaria și Baden-Württemberg, impozitul bisericesc este de 8%, iar în celelalte landuri este de 9%, potrivit site-ului oficial al DBK.

Impozitul bisericesc se calculează pe baza impozitului pe salariu și pe venit, adică numai cei care plătesc impozit pe venit trebuie să plătească și impozit pe biserică.

Unele comunități religioase recunoscute nu colectează taxa. De exemplu, Bisericile Ortodoxe, Bisericile Evanghelice Libere, Armata Salvării și Martorii lui Iehova, deoarece lipsește recunoașterea oficială ca și „corporații de drept public”, sau aceasta e doar parțială, în unele landuri. Nici membrii comunităților religioase musulmane și budiste nu plătesc impozit bisericesc.

Ce religii sunt supuse impozitelor în Germania?

Următoarele nouă comunități religioase recunoscute de statul german au permisiunea de a percepe impozit bisericesc: Bisericile regionale protestante, Biserica Catolică, Biserica Veche Catolică, comunitățile religioase evreiești, comunitățile religioase israelite, comunități religioase libere, Biserica Franceză din Berlin, Congregația de menoniți din Hamburg-Altona, comunitatea religioasă unitară a protestanților liberi din Renania-Palatinat.

Ce beneficii de stat primesc bisericile? În special bisericile protestante și catolice din Germania primesc beneficii de la stat. Un total de aproximativ 602 milioane de euro alocați acestor două confesiuni a fost evidențiat în statistica disponibilă, din 2022, potrivit site-ului radioului de stat german Deutschlandfunk.

Salariile episcopilor nu sunt plătite de biserică. În majoritatea landurilor federale, acestea sunt plătite de stat. Salariul pornește de la 8.000 de euro. Arhiepiscopii și episcopii regionali protestanți sau cardinalii primesc 10.000-12.000 de euro lunar, potrivit ziarului regional DerWesten.de.

De exemplu, arhiepiscopul de Köln, Rainer Maria Woelki, este plătit de statul german cu 13.800 de euro brut pe lună, relatează Allgâuer Zeitung, care citează surse ale agentiei de presă germane dpa.

În cartea sa „Republica bisericească Germania” (Kirchenrepublik Deutschland – 2015), autorul Carsten Frerk abordează lobbyismul creștin și analizează rolul bisericilor, ca actori politici și economici. În 2013, Frerk a făcut calcule conform cărora activele Bisericii Catolice se ridicau până la 200 de miliarde euro. Vaticanul ar avea active de 3,8 miliarde de euro. Iar biserica Romano-Catolică ar fi „o proprietate privată în Germania, cu o suprafață de 8.250 kmp”.

Creștinismul ortodox, în creștere în Germania

Dar există și o comunitate creștină în Germania care crește împotriva tendinței generale de renunțare la apartenența la cultele oficiale. Despre Biserica Ortodoxă informațiile arată că ar avea aproape patru milioane de creștini ortodocși, ceea ce este o estimare, deoarece nu este înregistrat un număr oficial.

Creștinii ortodocși trăiesc în Germania de secole. Odată cu sosirea așa-numiților „lucrători oaspeți”, pe atunci din Grecia și Iugoslavia, numărul acestora a crescut, începând cu anii 1960. În anii 1990, în Germania trăiau aproximativ jumătate de milion de creștini ortodocși. În urmă cu zece ani, numărul de membri era de 1,5 milioane, conform estimărilor făcute de Conferința Episcopilor Ortodocși din Germania (OBKD), pe baza informațiilor site-ului de specialitate Katholische Nachrichten.

Spre deosebire de bisericile catolice și protestante, Biserica Ortodoxă nu percepe taxe bisericești. Este finanțată prin donații de la membrii comunității. Totuși, potrivit unor clerici intervievați de presa germană, acesta nu este un factor decisiv pentru a justifica numărul tot mai mare de credincioși din congregațiile lor.

În schema creșterii, un rol important îl are imigrația, deoarece mulți refugiați creștini sunt și ortodocși. De exemplu, ei vizitează comunități precum Biserica Ortodoxă Siriană din Antiohia. Potrivit propriilor estimări, aceasta are 100.000 de membri în Germania. Ortodocși sunt și rușii, o parte dintre aceștia naturalizați în Germania ca repatriați târzii, dar și ucrainenii refugiați mai recent, din cauza războiului declanșat de Rusia în 2022.

Separarea comunităților ortodoxe de Biserica Catolică este datată în anul 1054. Biserica Ortodoxă se referă la comunitățile care au apărut din Imperiul Bizantin. Termenul „ortodox” este de origine greacă și înseamnă „drept-credincios”.

În ciuda unor diferențe, diferitele comunități ortodoxe se văd ca o singură biserică. Potrivit OBKD, majoritatea parohiilor ortodoxe din Germania aparțin Bisericii Ortodoxe Române. Iar aceasta, sub conducerea IPS Serafim Joantă, de peste două decenii face pași înspre completa sa acreditare oficială în Germania.

Iată unul dintre anunțurile recente ale Mitropoliei cu sediul la Nürnberg: „Luni seara, 6 martie 2023, Mitropolia Ortodoxă Română pentru Germania, Europa Centrală și de Nord a fost recunoscută oficial ca și corporație de drept public în landul Berlin. Ceremonia a avut loc în Biserica Ortodoxă Română a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, din Berlin. Până acum, mitropolia noastră a primit acest statut în statele federale Bavaria, Baden-Württemberg, Hessa, Saarland și Renania de Nord-Westfalia. Statutul unei corporații de drept public este cea mai înaltă formă de recunoaștere pe care statul german o poate acorda unei comunități religioase. Se acordă bisericilor mari, bine organizate (cum ar fi bisericile catolice și protestante) cu mulți credincioși, și care sunt considerate parteneri pe termen lung ai statului german, având o influență pozitivă asupra societății”.

Într-un interviu acordat recent presei germane, Ciprian Burlăcioiu, preot al comunității ortodoxe române din München, explica faptul că, în ciuda numărului tot mai mare de membri, el și alți clerici ortodocși constată că secularizarea progresivă afectează și Biserica Ortodoxă , având experiențe similare cu colegii lor protestanți și catolici.

Răspunsul la această dinamică, în opinia sa, este cooperarea. „Văd un scop mai înalt într-o reînnoire comună în spiritul ecumenic bazat pe moștenirea comună”, a spus la finele anului trecut Burlăcioiu, pentru radioul german Bayerischer Rundfunk.

Islamismul în avânt

În afara religiilor creștine, în Germania ia avânt islamismul. Pe lângă o comunitate importantă și cu tradiție, cum e cea turcă, alți adepți ai Coranului și ai Islamului populează teritoriul federal.

Comunitatea turcă din Germania este estimată la aproximativ 3,5 milioane de oameni și s-a ajuns la a treia generație. Cu toate acestea, credința fiecăruia a rămas, în mare, ca în familie și ca la strămoși.