INTERVIU Important economist, autor a 50 de cărți: „Un dezastru pentru România. Adică lucrez și 65% dau la stat?” / Dă un exemplu de companie de stat „pe care politicienii au pus-o pe butuci”

Directorul Institutului de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române, Lucian Albu, reputat economist de dreapta și profesor, a discutat pentru publicul HotNews despre măsurile necesare României în dezbaterea echilibrării bugetului. Albu a atras atenția că una dintre cele vehiculate măsuri poate avea cele mai nefaste efecte pentru populație: impozitarea progresivă. „Cum am mai stimula forța de muncă să mai muncească?”, spune el. 

• În materie de impozitare a companiilor, profesorul Lucian Albu e de acord, la acest punct, cu economiști de stânga precum Corneliu Ban, care au semnalat că România e mult mai permisivă față de țări europene comparabile economic, precum Cehia sau Ungaria.
• Profesorul Albu atacă dezastrul din companiile de stat, dar dă și exemplul unui om excelent de la stat „care știe meserie”. 

Lucian Albu se amuză când i se spune că este reprezentant al școlii de dreapta. „La mine, vederi de dreapta înseamnă să respect ce ne învață știința economică”.

A fost ministru al Muncii în cabinetul Isărescu, iar de-a lungul carierei a publicat peste 50 cărți și peste 300 articole și studii. Conduce Institutul de Prognoza Economică al Academiei Române din 1998, iar din 2001 este coordonator de doctorat la Școala de Studii Avansate a Academiei Române (SCOSAAR).

Întrebat, în dialogul cu HotNews, care sunt temele care necesită mai multă atenție în discuția despre bugetul României, Lucian Albu a vorbit despre măsuri pe termen lung, mediu și scurt.

Pe termen scurt, economistul atrage atenția asupra unui aspect care se află deja în centrul atenției: problema colectării la bugetul de stat.

 „S-a dovedit că organismele care trebuie să colecteze de la noi nu reușesc treaba asta. Ori din incompetență, ori din complicitate – aici e cel mai grav”, afirmă el.

Ce spune despre creșterea TVA

El consideră că pe termen scurt creșterea TVA pentru celelalte categorii care nu sunt în prezent la cota de 19% poate să fie o sursă „foarte sigură de a crește gradul de colectare și de a mai reduce din deficit”.

„Problema e că o creștere foarte rapidă a TVA, pe termen foarte scurt, afectează activitatea firmelor, activitatea jucătorilor serioși din economie. Totuși s-ar putea face studii pentru a vedea ce impact ar avea creșterea TVA-ului până la nivelul de 19% la celelalte categorii care au un TVA mai redus”, spune Lucian Albu.

Profesorul nu respinge ca soluție nici impozitarea suplimentară a locuințelor, amintind că în prezent este la un nivel mai mic comparativ cu media europeană. „Dar trebuie făcute calcule. Cei de la Finanțe, de la organismele noastre specializate pot face aceste calcule”, subliniază el.  

„Nu 41 de județe. Se cheltuie foarte mult și inutil”

Pe termen lung, el susține că reforma administrativă e absolut obligatorie. „Pentru că acolo se cheltuie foarte mult și se cheltuie inutil. E ca un balast cheltuiala din administrație, datorită sistemului neadecvat de organizare teritorială a României”.

„Reforma aceasta va fi pe termen mai lung, pentru că necesită mai mult timp. Ca dovadă, a fost înscrisă în primul PNAR, programul național de aderare al României la UE, atunci când s-a studiat și s-a stabilit că în România vor trebui să existe decât opt regiuni, nu 41 de județe”.

E de acord cu observațiile despre impozitele mici ale companiilor

Totodată, întrebat despre afirmația profesorului Cornel Ban, care susține că, în România, companiile sunt privilegiate, în comparație cu alte țări, precum Polonia și Cehia, profesorul Albu îi dă dreptate acestuia, la acest punct.

„Toată lumea știe că statul favorizează anumite firme și anumite firme de partid la colectare și la toate celelalte”, a spus Albu, care a ținut, ulterior, să precizeze că nu îl cunoaște pe profesorul Cornel Ban.

„Și ar mai fi, deși s-a mai încetat discuția, fimele de stat, acele regii autonome care s-au dovedit că merg în pierdere de mulți ani și sunt totuși tolerate. S-au încercat reforme, tot felul de reforme, dar nu s-a reușit…”, a punctat economistul. Printre exemplele date de el sunt Societatea Cărbunelui și Societatea Sării.  

„Abia atunci putem să ne gândim la impozit progresiv”

Lucian Albu a amintit și de măsurile care au dus la dezvoltarea României, cel puțin o perioadă.

A făcut referire la cota unică de 16%, „care a rezultat dintr-un model macroeconomic” și care a fost introdusă în 2005.

„Acum văd că unii ar vrea să fie scoasă și înlocuită cu impozitul progresiv, ceea ce ar fi un dezastru în situația actuală a României. Să ajungem și noi la venitul mediu pe locuitor la nivelul mediei europene și atunci putem să ne gândim la impozit progresiv”, spune el.

„Cum am mai stimula forța de muncă?”

Economistul a amintit de perioada în care România a avut impozit progresiv, pe vremea administrației Năstase. România a avut diverse forme de impozitare progresivă în perioada 1990-2004.

„Așa aveam toți, cei care aveam peste un anumit venit mediu lunar, impozitarea ajungea cu toate dările, cu toate obligațiile către stat la 65%. Cum am mai stimula forța de muncă să mai muncească? Nimeni nu va mai dori. Adică lucrez și 65% dau la stat. Nu mai e stimulent pentru muncă”, spune el.

Rugat să dea și un exemplu pozitiv, de om de la stat care știe să lucreze pe un buget, Albu a spus: „Gherghina (n.r. Gheorghe Gherghina, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor în perioada 2001-2005 și 2009-2014, coordonator al direcției de buget. În prezent, membru al Consiliului de Administrație BNR) care făcea bugetul aproape singur și se numea bugetul Ghergina. Știa foarte bine meserie și echilibra bugetul”.

Cazul Tarom

Albu spune că în cazul companiilor de stat „cele care mergeau bine, minunata noastră clasă politică a reușit să le pună pe butuci. De exemplu, Tarom. Recent un fost caz, s-a discutat că merg în pierdere și s-a spus că acolo devenise o firmă de familie. Toți erau cumnați, rude, frați, surori și tot așa”.

„De unde Tarom era o firmă foarte serioasă și respectată pe plan internațional, a fost băgată în zona de deficit, deci nu mai produce profit”, spune Albu.

„Tarom a fost parazitată de firmele acelea de low cost. Cel mai bun exemplu e Blue Air, pe care țineți minte, că paradoxal, statul român le-a acordat ajutoare. Și atunci ne mirăm că avem deficit nesustenabil”, continuă el.

Conferință de presă la Tarom. FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

El subliniază că pentru măsuri eficiente „trebuie curaj politic”. „Unii politicieni au promis deja că vor reduce numărul de ministere. Aparatul funcționăresc este și ineficient, iar o parte din el este chiar inutil”.

„Și mai adaug ceva: renunțarea la numirile pe criterii politice. Asta am spus-o demult, chiar la HotNews am spus-o prin 2009, într-un interviu cu domnul Tăpălagă, când erau efectele crizele mondiale. Dezastrul produs de aceste numiri este destul de important”, conchide profesorul Albu.

Vânzarea din portofoliul statului

În privința ideii avansate public de mai multe voci, printre care cea a lui Andrei Caramitru, care a atras atenția asupra valorificarea activelor statului, l-am întrebat pe economistul Lucian Albu ce spune despre vânzarea unor clădiri sau terenuri ale statului care nu aduc venituri.

„Ar putea să fie o idee bună, dar trebuie făcut un studiu, la ce prețuri sunt vândute. Nici să se facă acolo o debandadă, că vor apărea profitori și acolo. Trebuie stabilit un preț foarte corect și făcută o analiză. Se pot vinde destul de bine și trebuie calculat câte fonduri ar veni la stat, ca să mai diminueze acel deficit”, a spus profesorul Albu.

Nota redacției: După publicarea acestui text, profesorul Albu a ținut să precizeze că nu îl cunoaște pe profesorul Cornel Ban și că nu se asociază cu ideile acestuia.