Întrebare pentru Patriarhia Română 

Dubla măsură a bisericii față de credincioșii săi e o veche temă a relației dintre BOR și societate.  

Patriarhia Română a denunțat Marșul Pride de sâmbătă drept „un act provocator”. 

Aceeași instituție nu a reacționat când peste o mie de oameni au protestat spontan, în stradă, împotriva violenței la adresa femeilor, după crima din cartierul Cosmopolis. 

Sigur, Patriarhia nu reacționează la un eveniment, ci, eventual, la teme. Alegerea temelor ne definește ca instituții.  

Alegerea

În plină campanie electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în 9 mai, mai multe biserici cu credincioși maghiari transmiteau un mesaj public către enoriași: să iasă la vot și să voteze cu candidatul „capabil să contracareze forţele politice extremiste”. 

Patriarhia Română nu a considerat la acea vreme necesar să transmită public un astfel de mesaj. A comunicat doar că „Biserica Ortodoxă Română își reafirmă neutralitatea în alegerile prezidențiale”. Este, desigur, alegerea Patriarhiei. 

Într-un alt moment, după ce o tânără de 23 de ani a fost ucisă în București, împușcată de un bărbat care o agresase și în trecut și mii de oameni revoltați au ieșit în stradă, Patriarhia Română a preferat din nou să tacă. 

Când zeci de mii de oameni (conform datelor din anii precedenți ale aceluiași eveniment) se pregătesc în schimb să iasă sâmbătă în stradă pentru a cere drepturi egale pentru minoritățile sexuale, chestiuni ce țin de drepturile omului, Patriarhia Română a decis că este totuși nevoie să se pronunțe asupra acestui eveniment din societate.

„Pentru Biserica Ortodoxă Română, aceste manifestări provocatoare sunt dăunătoare în special pentru tineri și pentru copii inocenţi”, a transmis joi Patriarhia într-un comunicat de presă. 

Ce este și ce nu este „nepotrivit” pentru Patriarhia Română

Domnilor din Patriarhia Română, considerați că este potrivit ca o femeie să fie amenințată cu moartea în 2021, poliția să știe asta (conform datelor din dosarele consultate de HotNews), dar tânăra să ajungă să fie omorâtă în 2025 de cel care o amenința? Considerați că este potrivit ca DIICOT să claseze un dosar în care tânăra ucisă reclamase că bărbatul i-a furat date din calculator pe motiv că „fapta nu este gravă și nu reprezintă interes public”? De ce întreb? Pentru că despre toate aceste lucruri nu ați ieșit să afirmați că sunt „nepotrivite”, așa cum ați susținut că este Marșul Bucharest Pride. 

Astfel, Patriarhia Română a tăcut și nu a cerut, ca un actor important în societatea din România, autorităților să facă modificări legislative astfel încât femeile să primească ajutorul de care au nevoie în astfel de situații. 

Patriarhia Română nu s-a solidarizat cu miile de oameni ieșiți marți seara în Piața Victoriei pentru a cere dreptate pentru victimele femicidului, în contextul în care cazul de la Cosmopolis a fost al 25-lea din România în acest an. 

Pentru Patriarhia Română este mai scandalos că o minoritate din această țară cere lucruri ce țin de drepturile omului (de la lucruri generale, cum ar fi respect și acceptare, până la lucruri concrete, cum ar fi parteneriatul civil) decât un fenomen național cu zeci de mii de victime. 

Dacă prima reacție este una doctrinară, cum este non reacția în fața agresiunii femeilor, cel puțin în acest caz?