Lecția pe care moldovenii i-au dat-o „unionistului” Simion

George Simion a intrat în politică drept un mare susținător al unirii cu „frații de peste Prut”. În 2019, a și înființat un partid care afișează acest ideal chiar în denumirea sa: Alianța pentru Unirea Românilor. În 18 mai 2025, la alegerile prezidențiale, „frații” i-au întors însă spatele. Nu a fost nicio trădare la mijloc, ci pur și simplu o interpretare diferită a termenului. Când vorbește de „unire”, George Simion se gândește la o anexare teritorială, iar moldovenii i-au transmis acum că bate câmpii.

În Republica Moldova au votat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România peste 157.000 de cetățeni, o prezență record pentru această țară. În primul tur au fost 91.000. 

Poate numărul nu pare impresionant pentru cei care se gândesc la aproximativ un milion de cetățeni români din această țară, dar țin să-i contrazic: mulți dintre moldovenii care sunt și cetățeni români trăiesc deja la noi în țară. Mulți alții sunt plecați la muncă în străinătate și au votat acolo ca cetățeni români.

Dintre cei care au mers la vot în Republica Moldova, 88% l-au ales pe Nicușor Dan și doar 12% pe George Simion.

Ca o paranteză, România a creat încă din 2009, în timpul lui Traian Băsescu, un cadru legal simplificat pentru moldovenii care vor să devină cetățeni români. De fapt, să-și „redobândească” cetățenia, pentru că statul i-a considerat pe cei care trăiesc în fostele teritorii românești ce au intrat în componența URSS, români care și-au pierdut cetățenia „din motive neimputabile lor”. 

Din acest motiv, mulți ani, România nu le-a cerut acestor oameni nici măcar să dovedească cunoașterea limbii române. Ci doar să fie „loiali statului român”. 

Ca o a doua paranteză, această prevedere din lege a fost și o porțită pentru obținerea pe căi frauduloase a cetățeniei române de către oameni din Rusia, Ucraina și așa mai departe. Sau chiar de către oameni din Republica Moldova care nu îndeplineau condițiile legale, iar după ce s-au văzut cu pașaportul românesc în buzunar au plecat pentru o viață mai bună în Occident.

De ce țin să fac această precizare? Pentru că de asta au fost acuzați cetățenii moldoveni care au votat în număr uriaș pentru alegerile prezidențiale din România: că, în realitate, sunt niște profitori, și-au luat pașapoarte românești doar ca să muncească în UE și nu ar trebui să fie lăsați să voteze. 

Mai mult, „periculoasa” și „soroșista” de Maia Sandu, cum am văzut-o numită pe TikTok pe președinte Republicii Moldovei (celelalte apelative nu pot fi reproduse,) și-a mai declarat și public susținerea pentru Nicușor Dan.

De ce l-au votat moldovenii pe primarul Bucureștiului și nu pe „unionist”?

Au răspuns indirect la întrebarea aceasta, foarte bine, chiar oamenii intervievați de Oxana Bodnar, corespondenta noastră la Chișinău, într-un videoclip emoționant publicat duminică de HotNews.  

„Noi cunoaștem cum arată ambele variante, și cea europeană și cea de pe timpul URSS-ului. Din acest motiv, nu au nicio emoție că moldovenii vor ști cu cine să voteze” a răspuns cineva la întrebarea jurnalistei. „Vrem ca România să se dezvolte mai departe, în Europa, pentru că ne va fi și nouă bine” sau „Am votat pentru viitorul României Mari” au fost alte două răspunsuri primite.

Oamenii au vorbit deci despre „unire”, dar nu în termenii lui George Simion.

Ce poate însemna „viitorul României Mari”, din gura unui moldovean? Sigur nu acțiuni provocatoare la Chișinău, lupte de stradă, agitație, de care să profite Rusia. Or Simion asta a făcut în Republica Moldova, de aceea are și interdicția de a intra în această țară. 

Moldovenii au spus-o clar: vor să fie în Uniunea Europeană, alături de România. Asta înseamnă, de fapt, „unire”. Două țări suverane (că tot e la modă termenul), cu idealurile comune care sunt împreună mai puternice în interiorul UE. 

Nu înseamnă nici negarea faptului că cei mai mulți locuitori din Republica Moldova nu se consideră „români”. La recensământul din 2024, 77,2% s-au identificat „moldoveni” și doar 7,9% „români”. 

În Uniunea Europeană, acolo unde popoarele au dreptul la autoidentificare, nu există nicio contradicție în termeni: poți să te consideri „moldovean”, dar poți să fii în același timp, atât „cetățean român”, cât și „cetățean moldovean”.

Nicușor Dan s-a dovedit mult mai realist în această privință.  Nu i-a agresat pe moldoveni cu „unionismul” (sondajele arată că mai mult de jumătate din cetățenii Moldovei sunt împotriva unirii cu România) și, în general, s-a comportat ca un pro-european autentic, nu unul de fațadă. A contat acest lucru peste Prut.

Lecția pe care Simion a primit-o în Republica Moldova este o veste foarte bună: și anume că populismul și demagogia pot să funcționeze o perioadă, dar până la urmă, oamenii tot ajung să înțeleagă că, de multe ori, în spatele multor vorbe mari nu se află decât abisul.