O țară europeană amenință că va părăsi NATO dacă la summitul de la Haga se va conveni asupra creșterii cheltuielilor pentru apărare

Prim-ministrul slovac Robert Fico a pus la îndoială public apartenența țării sale la NATO, cu doar câteva zile înainte de importantul summit al alianței care va avea loc pe 24 și 25 iunie la Haga. El a subliniat că guvernul de la Bratislava se poziționează împotriva oricărui acord de creștere a cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB, așa cum cer în special Statele Unite, scrie ziarul spaniol 20minutos, potrivit Rador Radio România.

În timpul unei întâlniri cu partidele politice și cu președintele Peter Pellegrini, Fico a atacat drastic țările occidentale, acuzându-le că aplică o politică „războinică” care favorizează interesele industriei de armament. Conform declarațiilor sale, noul obiectiv bugetar propus de NATO ar impune Slovaciei să cheltuiască peste 7 miliarde de euro anual. Prim-ministrul a avertizat că această sumă reprezintă aproape o cincime din bugetul de stat, ceea ce, în opinia sa, pune în pericol prioritățile sociale ale țării.

„Ceea ce vom decide la Haga, ce vom cheltui pentru apărare în viitor, noul plan de investiții în apărare, se bazează pe ceea ce avem nevoie în materie de capabilități materiale”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, acum câteva săptămâni, oferind o serie de linii directoare pentru discutarea acelui 5%.

Secretarul general NATO împarte planul în două părți, de acum până în 2032. Din acel 5%, 3,5% ar fi alocat cheltuielilor militare pure, în timp ce restul de 1,5% ar fi investit în probleme legate de apărare, cum ar fi protecția infrastructurii sau apărarea cibernetică, elemente pe care guvernul spaniol le încorporează și el în definiția sa a securității, alături de altele guverne, precum cel italian.

În acest sens, el a avertizat că Rusia ar putea ataca o țară NATO în 2029, ceea ce face esențială garantarea securității atât astăzi, cât și în viitor. El a subliniat că sprijinul pentru Ucraina nu este temporar, ci o politică care va rămâne și că trebuie să se concentreze pe asigurarea faptului că țara are ceea ce are nevoie pentru a obține o pace durabilă.

De asemenea, el a evidenţiat importanța identificării capabilităților care sunt esențiale și unde, în special în regiunea baltică, deși a evitat să ofere detalii specifice. Rutte le-a cerut din nou tuturor aliaților să investească masiv în apărare, „pentru a reduce decalajul dintre situația actuală și nivelul necesar de pregătire” pentru viitor. El a insistat că sunt necesari pași concreți către obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuieli militare, o țintă pe care o consideră esențială pentru menținerea siguranței populației.

Fico spune că Slovacia are doar două opțiuni

Fico, însă, nu a anunțat intenția formală de a părăsi NATO, dar a declarat deschis că Slovacia are două căi: „să se conformeze acestor cerințe privind cheltuielile militare sau să părăsească Alianța”. Totuşi, a recunoscut că nu are autoritatea de a lua o decizie atât de importantă în mod unilateral. Acest lucru, a clarificat el, ar necesita o dezbatere parlamentară sau chiar un referendum. Totuși, declarațiile sale au marcat un punct de cotitură în discursul oficial al unei țări care este membră NATO din 2004.

Remarcile prim-ministrului au fost atât de turbulente încât președintele slovac Peter Pellegrini a răspuns ferm, afirmând că Slovacia nu are nicio intenție de a părăsi NATO și reafirmându-și angajamentul față de valorile alianței. Atât personalitățile guvernamentale, cât și cele ale opoziției au fost de acord în a descrie remarcile lui Fico drept „iresponsabile” și „destabilizatoare” într-un moment deosebit de delicat pentru securitatea europeană, având în vedere războiul din Ucraina și presiunea crescândă a Rusiei în regiune.

Poziția critică a lui Fico face parte dintr-o tendință pro-rusă care a caracterizat actualul său guvern. De la revenirea la putere în 2023, el a blocat acordarea de ajutor militar Ucrainei, a criticat sancțiunile impuse Moscovei și a pus la îndoială deschis posibilitatea aderării Kievului la NATO. Poziția sa a generat tensiuni interne, proteste stradale și a erodat încrederea unor parteneri europeni, care urmăresc cu îngrijorare schimbarea geopolitică a Bratislavei.

În acest context, summitul NATO capătă o semnificație și mai mare pentru viitorul țării în cadrul euro-atlantic, scrie 20minutos. Deși retragerea din alianță pare improbabilă pe termen scurt, faptul că un șef de guvern al unei țări membre ridică public o astfel de posibilitate reflectă o fractură tot mai mare a unității occidentale față de Rusia, în special din perspectiva Slovaciei și Ungariei, dar și parțial din perspectiva Statelor Unite.

Declarațiile lui Fico nu numai că îi neliniștesc pe aliații săi, dar ar putea fi interpretate și ca o victorie simbolică pentru Kremlin, care încearcă de ani de zile să slăbească coeziunea NATO în Europa Centrală și de Est.