Tarifele comerciale ale lui Trump pot genera recesiune, spune economistul șef al unei importante bănci locale

România este singura țară din regiune în care volumul exporturilor de servicii în SUA a depășit volumul exporturilor de bunuri în SUA în ultimii zece ani, arată o analiză transmisă joi HotNews.ro de economistul șef al Alpha Bank, Ella Kallai. Însă, potențialul efect negativ al tarifelor comerciale ale lui Trump poate genera recesiune, avertizează ea.

Ca măsura de contracarare, băncile centrale din Cehia și Polonia au redus dobânda de politică monetară la cele mai recente ședințe din mai. În România nu există deocamdată această posibilitate.

Concluzia Ellei Kallai este în linie cu analiza publicată în aceste zile de către Banca Națională, care arăta că impactul tarifelor lui Trump este cât creșterea economiei din primul trimestru al acestui an.

Reamintim că, începând cu 10 aprilie 2025, perspectivele pentru piețele europene s-au îmbunătățit după anunțarea unei pauze tarifare de 90 de zile față de 2 aprilie, când noua politică tarifară a SUA a fost lansată. Cu toate acestea, toate piețele europene rămân tarifate la cota minimă de 10%, unele produse, precum autoturismele, fiind tarifate cu 25%. Nu este exclusă majorarea și altor tarife.

Cererea pentru exporturile către SUA, devenite mai scumpe, va scădea

Efectele prin care tarifele ar putea afecta economiile europene, inclusiv România, sunt multiple. Efectul direct, generat de scăderea exporturilor și implicit a încasărilor comerciale și efectele indirecte create de posibila încetinire globală, de înăsprirea condițiilor financiare și de redistribuirea comerțului Chinei, ale cărei produse au fost tarifate de către SUA cu 125%.

Cererea pentru exporturile către SUA, devenite mai scumpe, va scădea. Deoarece redirecționarea acestor exporturi către alte piețe va necesita timp, este posibil ca exporturile către SUA să se reducă sau chiar să dispară.

Exporturile indirecte către SUA (prin statele membre ale UE) au fost calculate sub ipoteza că exporturile țărilor din regiune către țările din UE vor fi reexportate către SUA în aceeași proporție cu ponderea exporturilor către SUA în totalul propriilor exporturi din fiecare țară UE.

În România exporturile directe în SUA au crescut ușor ca procent în produsul intern brut (PIB) de la 1,1% în 2013 la 1,5% în 2023 (Fig. 1a).

Cu toate acestea, volumul exporturilor a rămas cel mai mic în întreaga perioadă comparativ cu țările din regiune. Volumul exporturilor directe în SUA a crescut în Bulgaria de la 1,3% la 2,3%, în Cehia de la 2,2% la 2,7%, Polonia de la 1,4% la 2,8% și în Ungaria de la 3,2% la 4%. România este singura țară din regiune în care volumul exporturilor de servicii în SUA a depășit volumul exporturilor de bunuri în SUA în ultimii zece ani.

În 2023 volumul exporturilor de servicii (0,87% în PIB) a depășit cu 0,2% din PIB exporturile de bunuri (0,66% în PIB). În celelalte țări din regiune exporturile de bunuri în SUA au depășit exporturile de servicii în SUA cu 0,1% din PIB în Bulgaria, 0,2% din PIB în Polonia, 0,4% din PIB în Ungaria și 0,8% din PIB în Cehia.

Volumul exporturilor indirecte (prin țările membre ale UE) ale României în SUA depășește volumul exporturilor directe în SUA

Așa se întâmplă și în celelalte țări din regiune. Precum în cazul exporturilor directe, și exporturile indirecte au un volum mai redus în România decât în celelalte țări din regiune.

Spre deosebire de exporturile directe, în cazul exporturilor indirecte volumul exporturilor de servicii este mai redus decât volumul exporturilor de bunuri la fel ca în cazul celorlalte țări din regiune. În 2023, exporturile indirecte ca procent din PIB au fost de 2,4% din PIB față de 2,7% în Bulgaria, 3,6% din PIB în Polonia, 5,2% în Ungaria și 5,3% în Cehia, iar exporturile indirecte de bunuri au fost 1,5% față de 1,8% în Bulgaria, 2,6% în Polonia, 4,1% în Ungaria și 4,5% în Cehia (Fig. 1b).

Filierele din UE prin care exporturile indirecte ale țărilor din regiune sunt intermediate către SUA sunt în principal țările membre UE care au cele mai mari exporturi directe către SUA. În perioada 2013-2024, șase state membre UE generau aproape 80% din exportul UE de bunuri în SUA. Germania a rămas cea mai mare exportatoare de bunuri către SUA din UE, cu toate că ponderea exporturilor sale în total exporturi UE către SUA a scăzut de la 36,4% în 2013 la 30,3% în 2024 (Fig. 2a).

Franța și Belgia sunt țările care au pierdut cotă de piață în exporturile UE către SUA

Franța și Belgia sunt țările care au pierdut cotă de piață în exporturile UE către SUA de la 11,1% și 7,3% în 2013 la 8,8% și 6,2% în 2024. În timp ce Franța a trecut de pe locul doi în 2013 pe locul patru în 2024, Belgia a trecut de pe locul cinci pe locul șase în clasamentul celor mai mari exportatori UE către SUA. Irlanda, Italia și Olanda au fost țările care au câștigat cotă de piață în exporturile UE către SUA de la 7,5%, 11%, 7,1% în 2013 la 13,7%, 12,2% și 8,1% în 2024 ajungând al doilea, al treilea și al cincilea dintre cei mai mari exportatori din UE către SUA în 2024.

În perioada 2013-2024, aceste șase țări au intermediat exporturile indirecte de bunuri ale țărilor din regiune în SUA în proporție de 80% în România, Cehia și Polonia și circa 70% în Bulgaria și Ungaria (Fig. 2b). În 2024 proporția exporturilor indirecte de bunuri către SUA intermediată de Germania a fost de 39% în Bulgaria, 41% în România, 47% în Ungaria, 50% în Polonia și 54% în Cehia. Italia a intermediat 19% respectiv 18% din exporturile indirecte ale României și Bulgariei, 10% din exporturile indirecte ale Ungariei și 7% respectiv 8% din exporturile indirecte ale Cehiei și Poloniei.

Alte filiere importante care au intermediat după cele șase mari țări UE cele mai mari procente de exporturi indirecte de bunuri în SUA în 2024 au fost Austria pentru toate țările din regiune, Ungaria și Spania pentru România; Slovacia și Polonia pentru Cehia; Polonia și Slovacia pentru Ungaria; Grecia și România pentru Bulgaria.

Cei șase mari exportatori de bunuri din UE în SUA sunt și mari exportatori de servicii în SUA. Aceste țări generau trei pătrimi din exporturile de servicii UE în SUA în perioada 2013-2023. Ca și în cazul bunurilor, Germania este lider și în exporturile de servicii către SUA, cota sa de piață fiind 21,3% în 2023 în scădere de la 24,5% în 2013 (Fig. 3a).

Exporturile de servicii către SUA ale Franței, Italiei și Belgiei au crescut mai lent decât exporturile UE către SUA, ponderea exporturilor lor în exporturile UE scăzând de la 15,4%, 6,8%, 6,6% în 2013 la 14,1%, 4,4% și 5% în 2023.

Ponderea exporturilor Olandei în exporturile UE către SUA a fluctuat în perioada 2013-2023, ajungând în 2024 la același nivel ca și în 2013 (10,5%). Volumul exporturilor Irlandei a crescut progresiv, ponderea în exporturile UE către SUA crescând de la 8,4% în 2013 la 16,9% în 2023, Irlanda ajungând al doilea cel mai mare exportator de servicii din UE către SUA.

Germania a intermediat cea mai mare proporție a exporturilor indirecte de servicii ale regiunii către SUA

În perioada 2013-2024 exporturile indirecte de servicii ale țărilor din regiune în SUA au fost intermediate de aceste șase țări în aceeași proporție precum exporturile de bunuri (în jur de 80% în România, Cehia și Polonia și 70% în Bulgaria și Ungaria, Fig. 3b).

În 2023, Germania a intermediat cea mai mare proporție a exporturilor indirecte de servicii ale regiunii către SUA (37% în Bulgaria, 38% în România, 44% în Cehia, 47% în Ungaria și 49% în Polonia). Al doilea cel mai mare intermediator al exporturilor indirecte de servicii către SUA a fost Irlanda pentru Bulgaria (10% din exporturile indirecte), Olanda pentru Cehia (7% din exporturile indirecte), Ungaria (7% din exporturile indirecte) și Polonia (10% din exporturile indirecte) și Franța pentru România (12% din exporturile indirecte).

Alte filiere importante care au intermediat după cele șase mari țări UE cele mai mari procente de exporturi indirecte de servicii în SUA în 2023 au fost Spania, Ungaria, Suedia pentru România; Cipru și România pentru Bulgaria; Polonia și Austria pentru Ungaria; Polonia și Slovacia pentru Cehia; Suedia și Danemarca pentru Polonia.

Per total în România volumul exporturilor de bunuri la risc în 2024 reprezenta 2% din PIB din care 0,6% din PIB exporturile directe către SUA și 1,4% din PIB exporturile indirecte către SUA intermediate de statele membre UE. În cazul serviciilor, volumul exporturilor la risc în 2023 reprezenta 1,9% din PIB din care 0,9% din PIB exporturile directe și 1% din PIB exporturile indirecte intermediate de țările din UE.

În țările din regiune, exporturile la risc sunt mai mari atât la bunuri cât și la servicii (cu excepția Cehiei). Volumul exporturilor de bunuri la risc în PIB reprezenta 6,8% în Cehia, 6,3% în Ungaria, 3,8% în Polonia și 2,7 în Bulgaria, iar volumul exporturilor de servicii la risc în PIB reprezenta 1,8% în Cehia, 2,9% în Ungaria, 2,3% în Polonia și 2% în Bulgaria.