Cum gândește Radu Burnete, absolventul de științe politice favorit la poziția de consilier economic al lui Nicușor Dan: „Administraţia fiscală bizantină nu mai e tolerabilă” / Ce crede despre Musk

Radu Burnete, 40 de ani, a absolvit științe politice la Universitatea din București și a lucrat ca ziarist la Ziarul Financiar. Apoi a lucrat la Bruxelles, pentru Brunswick LLP o firmă de consultanță specializată pe fuziuni / achiziții și legislație financiară. Întors în țară, nu are în CV o poziție la o companie, lucrând la Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și la conferedația Concordia, unde mandatul lui ia sfârșit luna viitoare. Care au fost pozițiile publice pe economie ale cel prezentat de media drept potențialul sfătuitor al președintelui României pe zona de politici economice. 

• Burnete spune că nu vede reformarea administrației „pe modelul lui Musk care taie și distruge”. 

Director executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete are șanse însemnate să fie numit consilier prezidențial  pe economie, conform G4Media. 

De-a lungul anilor, Burnete a exprimat un profil de gândire economică pragmatică, axat pe ideea statului suplu, un ANAF reformat, reforma Statului, piață liberă și antreprenoriat.

Nevoia de reformă a administrației fiscale

„Administraţia fiscală bizantină, coruptă şi dominată de cumetrii locale nu mai este tolerabilă. ANAF nu are nevoie doar de digitalizare, ANAF are nevoie să fie curăţată de cei care o folosesc în alte scopuri decât cel al colectării taxelor şi impozitelor. Valurile de reforme din ultimii 20 de ani nu s-au prea atins de această instituţie şi i-a venit vremea”, scria Burnete în 2023, într-o analiză în Ziarul Financiar.

De asemenea, el e adeptul trecerii la nivelul următor al formării bugetului României. „O simplă privire asupra bugetului ar trebui să îţi arate priorităţile naţionale, şi nu pe un an, ci pe perioade de mai mulţi ani. Nici vorbă de aşa ceva. Noi facem contabilitate, pe când o naţiune are nevoie de management-ul finanţelor publice. Rezultatul? Suntem anunţaţi în iulie că statul nu are suficienţi bani să încheie anul fiscal”, mai spunea Radu Burnete în 2023.

Accent pe absorbția fondurilor europene și eficiența administrativă

Burnete s-a dovedit un susținător ferm al nevoii de fonduri europene, considerându-le vitale pentru dezvoltarea economică a României, mai ales în contextul unei creșteri economice modeste și a unui deficit bugetar uriaș. El avertizează că neabsorbția acestor fonduri riscă să ne ducă în recesiune.

„În următorii doi-trei ani, fondurile europene sunt cheia economiei României. Vă rog să mă credeți că dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea”, spunea el la începutul lui mai 2025.

Susținere pentru mediul antreprenorial și stoparea evaziunii fiscale

În pozițiile publice, Burnete susține că statul ar trebui să lase companiile să găsească cele mai bune soluții economice. 

„Mai este necesar să oprim de urgență fenomenul îngrijorător al evaziunii fiscale pentru că statul și societatea sunt văduvite de multe miliarde de euro care ar trebui să meargă în apărare, educație sau sănătate. Evaziune la nivelul la care o vedem în România fără protecție politică și fără ochi închiși din partea administrației fiscale nu există”, consideră viitorul consilier prezidențial. 

Critică modele economice izolaționiste

Burnete respinge ideile economice de tip suveranism-distributism, care promovează izolaționismul și întoarcerea la modele economice bazate pe micul proprietar și meșteșugar, considerând că acestea nu mai au legătură cu o economie modernă și ar necesita măsuri drastice, precum naționalizările. El avertizează că separarea României de piața europeană ar fi dezastruoasă pentru companiile locale.

„Întregul program (al lui Călin Georgescu-n.red) vorbește despre micul proprietar și meșteșugar, dar aceste idei nu mai au legătură cu o economie modernă. Nu-mi imaginez ce fel de stat ar putea implementa acest program fără măsuri drastice, precum naționalizările. Separarea României de piața europeană ar fi un dezastru pentru companiile locale.”

Orientare spre stabilitate, dialog și reforme structurale

În contextul crizelor politice sau economice, Burnete pledează pentru unitatea mediului economic.

„Trebuie să reducem numărul de localități. Administrația trebuie să reflectele realitățile sociale și economice nu să fie un pat al lui Procust. Partidele au nevoie de oameni în teritoriu și să controleze voturi, ne-au lămurit la ultimele alegeri ce bine se descurcă cu asta. Să găsească un model mai sănătos. 

Nu în ultimul rând este nevoie de o reală debirocratizare a statului. Nu una pe modelul lui Musk care taie și distruge. Libertatea și capitalismul nu sunt posibile în absența unui stat puternic, dar trebuie să fie unul suplu care nu își agasează cetățenii și companiile, ci îi ajută să muncească și să producă”, crede Burnete.

Cum poate România să devină mai relevantă economic în regiune, în viziunea lui Radu Burnete

1- Energia: ”Statul român face cu tot dinadinsul să sperie și să șicaneze investitorii privați, o greșeală imensă. Avem nevoie de investiții mari în producția de energie și apoi în rețelele care o distribuie. Da, statul trebuie să fie un actor relevant în sistemul energetic care are multiple dimensiuni de securitate națională. Are companii prin care poate să o facă unde management-ul trebuie să fie de un profesionalism adevărat (și avem câteva exemple) și în rest trebuie să deschidem porțile pentru investitori europeni sau să nu îi mai fugărim pe cei pe care îi avem”.

2. Fondurile de pensii: ”Trebuie încurajată în continuarea expansiunea acestor fonduri, iar ele direcționate către investiții care să accelereze dezvoltarea economică a țării păstrând evident limite prudențiale. Pot investi aceste fonduri în anumite tipuri de infrastructuri? Eu zic că da. Pot finanța aceste fonduri expansiunea în regiune a unor companii românești de succes? De ce nu? Pot fi ele pilonul central în jurul căruia dezvoltăm și mai rapid bursa pentru a finanța o creștere mai accelerată a economiei? Este o discuție care merită purtată repede”.

3. Antreprenoriat și educație financiară: ”Este nevoie să încurajăm oamenii să devină mici sau mari antreprenori. Mici în prima fază și nu doar în orașele mari. Ce le lipsește? Ce au nevoie? Puțină educație financiară? Acces mai facil la anumite tipuri de finanțare? Un alt regim fiscal  pentru cei care sunt la început? Mai puțină birocrație? O cultură a succesului prin muncă și antreprenoriat promovată de liderii politici? Aceste energii trebuie dezlănțuite fiindcă o economie vibrantă rezolvă multe probleme sociale care altfel rămân în responsabilitatea unui stat care nu le poate face pe toate”.

4. Finanțe publice echilibrate: ”Avem nevoie de o politică fiscală și de un nou Cod Fiscal care să fie croite după nevoile de dezvoltare ale economiei și nu după nevoile de cheltuială ale partidelor. Trebuie să reducem deficitele gemene pentru că ne vulnerabilizează. Avem nevoie de un plan fiscal pentru următorii 5-8 ani care să nu se mai schimbe în noaptea de Revelion, care să nu mai fie găurit și ciuruit în Parlament, amendament cu amendament și care să nu mai fie atât de dominat de taxe și impozite ”speciale” pentru că distorsionează economia. Degeaba avem astfel de taxe care aduc bani dacă prețul este încetinirea economică pe termen lung. Nu inventăm apa caldă”.

.