Studiu: Unul din doi adolescenți sau tineri din România spune că s-a confruntat cu depresia sau anxietatea în ultimele luni

26% dintre români au declarat că s-au confruntat cu depresie sau anxietate în ultimele 3 luni ale anului 2024, iar 46% dintre cei care au recunoscut că au avut probleme cu depresia sau anxietatea fac parte din Generația Z – persoane născute între 1995 și 2012, relevă un studiu național realizat în cadrul proiectului „Parteneriat pentru Sănătate Mintală”.

Cu toate acestea, 61% dintre cei care au declarat că s-au confruntat cu depresie sau anxietate NU au cerut ajutor profesionist.

Principalele obstacole percepute pentru a solicita ajutor sunt:
⦁ Lipsa de conștientizare a problemei sau negarea acesteia – 60%
⦁ Teama de a fi judecați – 56%
⦁ Rușinea și sentimentul de slăbiciune – 53%

Într-un context global dominat de incertitudini și presiuni sociale, sănătatea mintală a devenit un subiect tot mai prezent în viețile românilor. Cu toate acestea, în ciuda unei conștientizări în creștere, conceptul de „sănătate mintală” rămâne ambiguu și profund marcat de stereotipuri, relevă studiul.

Românii asociază frecvent sănătatea mintală cu „echilibru emoțional”, „claritate în gândire” sau „stare de bine”, dar mai rar cu aspecte legate de prevenție, diagnostic sau tratament. Acest mod de a înțelege fenomenul generează confuzii semnificative: pentru mulți, ideea de „problemă de sănătate mintală” este asociată automat cu afecțiuni severe, internare într-un spital de psihiatrie sau „pericol social”. Astfel, mulți aleg să ignore simptome evidente, așteptând ca acestea să treacă de la sine sau să evite complet discuțiile despre propriile dificultăți emoționale.

Persoanele care suferă de depresie sau anxietate se tem de stigmatizare

„Faptul că unul din patru români declară că s-a confruntat cu depresie sau anxietate, iar peste jumătate dintre aceștia nu au cerut ajutor de specialitate, transmite un singur lucru: tăcerea, rușinea și stigma încă domină când trebuie să solicităm ajutor pentru sănătatea noastră mintală. Studiile raportează că pot trece până la 11 ani de la apariția simptomelor până la diagnosticul tulburărilor de sănătate mintală. O vizită la psihiatru poate face o mare diferență!”, afirmă dr. Ana Giurgiuca, președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie.

„Aceste cifre conturează o realitate în care tăcerea devine mai puternică decât suferința. Când sănătatea mintală este percepută drept o vulnerabilitate care te poate marginaliza profesional sau social, ajutorul devine inaccesibil tocmai celor care au cea mai mare nevoie de el”, spune și Cătălina Constantin, director al Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog.

„Studiul de față confirmă concluzia euro-barometrului realizat de Agenția Europeană de Securitate și Sănătate în Muncă în 2022 care a arătat că pacienții cu probleme de sănătate mintală consideră că sunt judecați diferit față de pacienții cu alte boli”, arată dr. Marina Oțelea, președinte Societatea Romana de Medicina Muncii.

„Tot mai mulți medici de familie reușesc să identifice din timp problemele de sănătate mintală ale pacienților și sunt din ce în ce mai preocupați de acest aspect. Prin contactul direct și constant cu comunitatea, medicul de familie are un rol esențial în promovarea sănătății și prevenirea afecțiunilor la nivelul populației”, afirmă dr. Camelia Bakri, coordonator Grupul de Sănătate Mintală, Societatea Națională de Medicina Familiei.

Pentru a transforma sănătatea mintală într-un domeniu accesibil, sigur și demn, este esențială combaterea stigmatizării. Potrivit studiului efectuat, românii consideră că principalele măsuri care i-ar încuraja pe cei cu probleme de sănătate mintală să caute ajutor ar fi:
⦁ Sprijinul din partea apropiaților (65%)
⦁ Confidențialitatea garantată (46%)
⦁ Campaniile de informare (46%)

„Avem nevoie de o schimbare de paradigmă: sănătatea mintală trebuie scoasă din umbră și tratată cu aceeași seriozitate ca sănătatea fizică. Doar prin educație, empatie și politici publice coerente putem construi o cultură a echilibrului emoțional și a respectului față de cei care suferă”, a punctat Radu Gănescu, președinte Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.

Sănătatea mintală în adolescență, determinantă pentru o viață împlinită ca adult

Adolescența este o perioadă crucială pentru dezvoltarea obiceiurilor sociale și emoționale importante pentru bunăstarea mentală, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Acestea includ:

• adoptarea unor modele de somn sănătos;
• exerciții fizice regulate;
• dezvoltarea abilităților de adaptare, de rezolvare a problemelor și interpersonale;
• să înveți să gestionezi emoțiile.

Adolescența reprezintă etapa tranziției către vârsta adultă. Este însă și vârsta la care copilul începe să își dezvolte personalitatea, să își dorească să fie independent și să își asume mai multe responsabilități.

Schimbările fizice, emoționale și sociale, inclusiv expunerea la sărăcie, abuz sau violență, pot face adolescenții vulnerabili la probleme de sănătate mintală. Protejarea adolescenților de adversitate, promovarea învățării socio-emoționale și a bunăstării psihologice și asigurarea accesului la îngrijirea sănătății mintale sunt esențiale pentru sănătatea și bunăstarea lor în timpul adolescenței și la vârsta adultă.

Factorii care pot afecta sănătatea mintală a tânărului în formare

Mediul, protecția și susținerea din familie, de la școală și din comunitatea mai largă sunt deosebit de importante în această perioadă a vieții, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

În această perioadă, mulți factori afectează sănătatea mintală a tânărului aflat în formare. Cu cât adolescenții sunt expuși mai multor factori de risc, cu atât potențialul impact asupra sănătății lor mintale este mai mare.

Factorii care pot contribui la stres în timpul adolescenței includ expunerea la adversitate, presiunea de a se conforma cu semenii și explorarea identității. Influența mass-media și normele de gen pot exacerba diferența dintre realitatea trăită de un adolescent și percepțiile aspirațiile sale pentru viitor.

Alți factori importanți includ calitatea vieții de acasă și relațiile cu semenii. Violența (în special violența sexuală și hărțuirea), educația dură și problemele grave și socio-economice sunt riscuri recunoscute pentru sănătatea mintală.

Unii adolescenți sunt expuși unui risc mai mare de afecțiuni de sănătate mintală din cauza condițiilor de viață, a stigmatizării, discriminării sau excluderii sau a lipsei accesului la sprijin și servicii de calitate.

Acestea includ adolescenții care trăiesc în medii fragile; adolescenți cu boli cronice, tulburări din spectrul autist, dizabilități intelectuale sau altă afecțiune neurologică, adolescente însărcinate, părinți adolescenți sau cei aflați în căsătorii timpurii sau forțate, orfani precum și adolescenți din medii etnice sau sexuale minoritare sau din alte grupuri discriminate.

Majoritatea adolescenților trec cu bine peste experiențele dificile

La nivel global, se estimează că unul din șapte (14%) dintre tinerii cu vârsta între 10 și 19 ani se confruntă cu afecțiuni de sănătate mintală, însă acestea rămân în mare parte nerecunoscute și netratate, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Adolescenții sunt, de regulă, rezilienți, iar pe cei mai mulți dintre ei, experiențele dificile îi ajută să devină adulți independenți și capabili.

Sprijinirea adolescenților să își găsească locul în familie, în școală, în rândul prietenilor promovează sănătatea emoțională și previne o serie de comportamente negative, precum consumul de droguri și violența, potrivit UNICEF. În cazul în care ai un copil adolescent, este esențial să găsești timp și modalități pentru a îl sprijini și încuraja.

Foto: Dreamstime.com