VIDEO De ce se fac cozi pe cea mai circulată autostradă din România. „Aici nu e vorba de oricare drum, e coloana vertebrală a transporturilor”
Lucrările de racordare a drumului expres DEx12 Craiova – Pitești la Autostrada A1 la sud-est de municipiul Pitești au dus la o restricție a traficului pe cea mai circulată autostradă din România. Măsura e criticată de observatorii independenți care acuză că devierea circulației ce duce acum la cozi în trafic ar fi putut fi făcută mai bine.
De câteva săptămâni circulația rutieră pe Autostrada A1 a fost restricționată la câte o bandă pe sens la câțiva kilometri sud-est de Pitești, o măsură luată pentru a permite lucrările la pasajul prin care Drumul Expres DEx 12 Craiova – Pitești se va racorda la autostradă printr-un pasaj.
Tronsonul 4 din DEx12 construit de UMB a fost inaugurat parțial anul trecut, iar ultima porțiune de circa 13 km, inclusiv joncțiunea cu A1, ar trebui finalizată în iunie-iulie.
UMB a demarat lucrările la nodul rutier dintre drumul expres și A1, lucrarea esențială pentru deschiderea traficului, dar odată cu avansul din șantier s-au impus și restricții de circulație în zonă, în special pentru a construi pila pasajului principal peste autostradă, pilă ce este construită pe mijlocul actualei autostrăzi dintre București și Pitești.
Dincolo de limitarea de viteză, cea mai importantă restricție vizează mutarea fluxului de trafic pe câte o bandă pe sens, fapt ce a dus în teren la cozi zilnice care se întind pe mai mulți kilometri.
Cea mai circulată porțiune de autostradă din România
Autostrada A1 București – Pitești este cea mai circulată porțiune de autostradă din România.
Conform datelor CESTRIN comunicate de CNAIR la solicitarea HotNews.ro, între București și Pitești circulă zilnic în medie între 30.000 și 40.000 de vehicule.
Mai exact, pe porțiunea de A1 dintre Cățeasca (DJ703B) și Bradu (DN65B), unde se află nodul rutier dintre A1 și DEx12, media zilnică anuală (MZA) este de peste 44.000 de vehicule, cea mai mare cifră înregistrată pe toate sectoarele de autostradă din țară.
Spre comparație, pe Autostrada Soarelui, pe primul sector la ieșire din București MZA-ul este de 27.764 de vehicule. Pe A3, lângă Capitală, pe primul sector după intersecția cu Centura Capitalei, MZA-ul este de 24.846 de vehicule.
De remarcat că pentru racordul DEx12 la A1 traficul a fost gâtuit la câte o bandă pe sens, în timp ce pentru racordurile Autostrăzii de Centură a Capitalei A0 cu Autostrada Soarelui A2 sau cu A1, la realizarea pasajelor, devierile de trafic s-au făcut mereu cu drumuri care au păstrat câte două benzi pe sens.
Întrebată de HotNews.ro de ce acum la intersecția de drum expres cu autostradă a fost nevoie de o sugrumare a traficului la câte o bandă pe sens, Compania de Drumuri a motivat situația specială a proiectului.
CNAIR spune că un picior al podului drumului expres se construiește pe mijlocul autostrăzii
„Nodurile care s-au realizat pe A0xA1 și A0xA2 nu au avut pila în zona mediană a autostrăzii existente și supratraversarea s-a realizat printr-un tablier metalic”, se arată în răspunsul primit de HotNews.ro de la CNAIR.
„Din punct de vedere tehnologic aceasta a fost soluția de restricții și realizare a pasajului la DEx12, cu pila în zona mediană a autostrăzii A1 (utilaj forare coloane pile, realizare fundație, elevație pilă, montare grinzi beton, predare, armare/betonare placă, etc.)”, susține CNAIR.
Potrivit Companiei, revenirea la condițiile inițiale 2X2 benzi se va face după ce se vor finaliza de montat grinzile și operațiunile de armare.
„Devierea putea fi făcută în beneficiul șoferilor din trafic, nu doar în beneficiul constructorului”
De cealaltă parte, observatorii independenți văd situația altfel: deși restricții se impun pentru realizarea lucrărilor de conectare a DEx12 la A1, măsurile luate ar fi putut fi mai prietenoase cu șoferii din trafic.
Ionuț Ciurea de la Asociația Pro Infrastructura, organizația cea mai activă din societatea civilă care urmărește marile proiecte de infrastructură spune că există suficient spațiu în teren pentru a fi realizată o deviere a traficului cu câte două benzi pe sens.
„Devierea putea fi făcută în beneficiul șoferilor din trafic, nu doar în beneficiul constructorului. Le-ar fi fost mai greu să lucreze, de acord, dar ar fi fost mai corect față de trafic”, a declarat pentru HotNews.ro Ciurea de la Pro Infrastructura.
„E vorba de coloana vertebrală a transporturilor, de cel mai aglomerat drum”
„Răspunsul CNAIR ar implica faptul că pila centrală ar însemna că nu ar exista suficient spațiu. E fals, se putea face o deviere cu două benzi dacă s-ar fi vrut. Ei nu au făcut devierea să fie cât mai ușoară pentru cetățean”, spune Ciurea.
„Nu era vorba de păstrat benzi de 130km/h, ci e vorba de volum de trafic, de două benzi pe sens ar fi păstrat un trafic mult mai fluent. Aici nu e vorba de orice drum oarecare, e vorba de coloana vertebrală a transporturilor, de cel mai aglomerat drum”, subliniază expertul.
El mai atrage atenția că pe sensul de mers dinspre Pitești spre București, cel închis traficului, constructorul depozitează materiale, elemente care ar putea fi eliberate din zonă în weekenduri sau când nu lucrează (UMB are calendar special de lucrări: trei săptămâni lucrează, una e pauză) astfel încât restricțiile să fie ridicate temporar.
Drumul Expres Craiova – Pitești, Tronsonul 4 – Colonești – Pitești (A1)
- Lungime: 31,8 km (+ drum de legătură cu DN65)
- Descriere: 2x(2×3,5) m / Acostamente 2×1,5 m / Banda mediana 3,00 m
- Constructor: SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade
- Valoare: 755 mil lei (fără TVA) – valoare actualizată
- Data începerii: 15 noiembrie 2021 (12 luni proiectare + 24 luni execuție)
- Stadiu (mai 2025): 92%
- Termen de finalizare: noiembrie 2024 (parțial 19km până la Albota + 6km drum de legătură) / Iunie-Iulie 2025 (restul de 13 km)
INTERVIURILE HotNews.ro