Lecția lui Naomi, o tânără devenită în urmă cu doar doi ani învățătoare: „În primele mele luni, nu știam de unde să mai fac rost de timp ca să-mi planific lecțiile și ce să fac la clasă. Și vedeam colege care nici nu știau ce lecţie predau în acea zi”

Naomi este învăţătoare la clasa a III-a, în satul Crai Nou, din judeţul Timiş. Este în doar în al doilea an de învățământ, dar vorbește despre planificare, profilul absolventului și competențe-cheie cu siguranța unui profesor cu zeci de ani vechime. Nu doar pentru că a învățat teoria, ci pentru că în practică și-a dat seama cât de mult contează, scrie jurnalista Nicoleta Popa pentru site-ul Școala 9.

Elevii ei vin deseori la şcoală obosiţi, triști sau nervoși. „Sunt unii copii despre care lumea presupune că nu au nicio șansă. Doar pentru că vin dintr-o familie anume”, spune ea.

După ce termină orele la clasă, la 12:00 începe ore remediale. Voluntar. „E foarte diferit când pot să fiu doar cu ei, cei care au nevoie de mine mai mult. La română lucrez pe literație: abilitatea de a citi, a înțelege ce citesc și a se exprima”, spune ea.

La ore, Naomi nu predă „pe pilot automat”. Lecțiile ei se construiesc în jurul unor întrebări simple, dar esențiale: Ce competență dezvolt azi? Cum conectez materia la viața reală? Cum îi implic pe toți copiii, nu doar pe cei care știu deja?

„Încerc să gândesc planificarea pe unitate şi împrumut idei din conceptul project-based learning. În general, când încep o unitate la matematică, atunci o încep și pe cea de la română şi de la științe. Atunci când le planific pe toate iau în calcul şi competenţele pe care îmi doresc să le dezvolt în unitatea respectivă. Chiar dacă am în vedere competențele-cheie și profilul absolventului, nu pot să le fac pe toate deodată. Din acest motiv, le împart pe unităţi”, spune Naomi.

„Nu pot să zic că unele competenţe-cheie sunt mai importante decât celelalte. Eu încerc să le ating pe toate. Pot să zic, legat de competența de literație, că aceasta e de bază. Chiar m-am lovit de problema asta. Dacă un copil nu citește cursiv în clasa a III-a, nu scrie corect, nu înțelege ce citeşte, nu te poţi aştepta să progreseze sau să îşi dezvolte alte competenţe. Şcoala noastră a fost echipată recent cu tablete şi chiar am început acum un curs, Digital Skills Academy. E la nivel național, ținut de voluntari din Accenture, pentru elevii din clasele primare. Cu toate că elevii mei se joacă acasă jocuri pe telefon, când vine vorba de o aplicație nouă, cei care înțeleg greu un mesaj scris le e mult mai greu și să-și dezvolte competența digitală”, povesteşte Naomi.

Noemi consideră că programa este făcută destul de bine, astfel încât să acopere şi competenţele-cheie, dar problema din practică, pe care ea a observat-o, este că nu se predă având în vedere dezvoltarea de competenţe-cheie, nici măcar având în vedere competenţele generale sau specifice din programă. 

„Se merge super mult pe conținut. În primele mele luni de învățământ, eu nu știam de unde să mai fac rost de timp ca să-mi planific lecțiile și ce să fac la clasă. Și vedeam colege care nici nu știau ce lecţie predau în acea zi. Am văzut asta inclusiv în practică, când mergeam, în timpul facultății, la învățătoare cu experiență. Deschideau manualul și, na, ai text nou, să zicem la română, știu din experiență, evident, din metodică, știu cum abordez un text nou, dar devine și rutinier cumva și cu siguranță nu faci tot ce poți pe o anumită lecție. Faci un minim și te axezi pe conținut”, spune Naomi.

Cum să lucrezi cu elevii astfel încăt să dobândească competențe

Anul trecut Naomi s-a înscris la Teach for Romania, iar în cadrul formării din programul lor a înţeles cum să lucreze cu elevii astfel încât să le formeze competenţe. „ Fiecare dintre noi încercam, fie că predam matematică, română, ştiinţe să scoatem din elevi părţi cât mai creative, colaborative sau cu alte atribute. Sigur, arătau foarte diferit activităţile mele care erau orientate pe colaborare, faţă de cele creative, de exemplu”, mai spune aceasta.

La cursurile de formare oferite de Teach for Romania, Naomi a învățat cum să îşi structureze ora. În prima parte a lecţiei transmite cunoştinţe, în 10-15 minute din oră, iar în cealaltă parte lasă copiii să experimenteze ceea ce învaţă. Ea crede că această structură ajută mult la dezvoltarea de competenţe, de la cunoștințe la atitudini și aptitudini.

„Am predat afişul, de exemplu. Predarea de cunoştinţe nu înseamnă că eu vorbesc într-una. Eu fac o predare prin descoperire, pe partea de cunoştinţe. Aici, pe baza unui afiş am văzut împreună care sunt detaliile importante, obligatorii, opţionale de adăugat într-un afiş. Am făcut o listă cu ele, pe tablă. Apoi, sarcina elevilor a fost să realizeze un afiş pe care să-l prezinte în faţa clasei. Acest lucru a permis un feedback din partea colegilor. Când îşi oferă feedback, la vârsta lor, există şi subiectivitate, însă îi direcţionez să ofere feedback având în vedere anumite criterii, care să-i ajute să îşi consolideze cunoştinţele predate în acea oră”.