O carte puțin cunoscută publicată acum 30 de ani a devenit bestseller după realegerea lui Trump și a explodat pe TikTok: „Este extraordinar!”

Descris acum ca „Povestea slujitoarei” (The Handmaid’s Tale) a Generației Z, romanul scriitoarei belgiene Jacqueline Harpman, „Eu, care nu am cunoscut niciodată un bărbat”, a vândut deja peste 435.000 de exemplare, iar mai bine de jumătate din acestea au fost cumpărate în Statele Unite, arată La Libre Belgique.

• Romanul a fost tradus și publicat în România anul trecut de editura Alice Books.

„Oare își imagina Jacqueline Harpman, atunci când a scris într-o singură noapte, în timpul unei vacanțe, firul narativ al romanului Moi qui n’ai pas connu les hommes (‘Eu, care nu am cunoscut niciodată un bărbat’), că această povestire filosofică își va găsi publicul abia la treizeci de ani după prima publicare, până într-acolo încât să devină un fenomen literar?”, scrie La Libre.

Romanul, al zecelea din cariera literară a scriitoarei și psihanalistei belgiene, a fost publicat în țara sa natală de editura Stock în 1995. A fost atunci unul dintre finaliștii pentru Prix Femina, premiul literar francez acordat în fiecare an de un juriu compus exclusiv din femei. Premiul înființat în 1904 este decernat operelor în limba franceză, scrise în proză sau în versuri, de autori sau autoare.

Romanul Eu, care nu am cunoscut niciodată un bărbat a fost tradus încă din 1995 și publicat în SUA, de o editură din New York. Însă în anii care au urmat el a fost în cea mai mare parte uitat.

Un editor de la Penguin Random House l-a redescoperit în 2018 și, încurajat de noul entuziasm pentru romanul Povestea slujitoarei al scriitoarei canadiene Margaret Atwood, a obținut republicarea cărții lui Harpman în Marea Britanie în 2019, iar în Statele Unite în 2022.

Un serial lansat după prima victorie a lui Trump a readus în atenție o altă carte

Interesul pentru Povestea slujitoarei, roman publicat inițial în 1985 cu titlul Povestea cameristei, a renăscut la nivel internațional după ce HBO a lansat un serial bazat pe acesta în 2017.

Serialul a fost lansat la câteva luni după victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din 2016 și pe fondul unui val de victorii conservatoare în Statele Unite care a provocat îngrijorări legate de respectarea drepturilor femeilor.

Romanul distopic al lui Atwood și serialul bazat pe acesta își imaginează un viitor apropiat în care un regim teocratic, totalitar și patriarhal, „Republica Galaad”, a răsturnat guvernul Statelor Unite ale Americii. Cameristele, sau slujitoarele, sunt femei forțate să facă copii pentru „Comandanți”, clasa conducătoare din Galaad.

Romanul explorează teme precum pierderea voinței și individualității feminine într-o societate patriarhală totalitară, suprimarea drepturilor reproductive și diversele moduri în care femeile opun rezistență și încearcă să-și recâștige identitatea și independența.

Despre ce este romanul din 1995 al scriitoarei belgiene

La fel ca în cazul romanului lui Atwood, cel al lui Harpman prezintă imaginea unui viitor distopic, povestea sa începând cu un grup de 39 de femei, și „o fată fără nume și fără trecut”, care sunt ținute prizoniere într-o cușcă subterană. 

Paznicii înarmați sunt toți bărbați și nu le vorbesc niciodată. Fata este singura dintre prizoniere care nu are nicio amintire despre lumea de afară. Niciuna dintre ele nu știe de ce sunt ținute prizoniere sau de ce se află un copil printre 39 de adulți. 

Într-o zi, se aude o alarmă, iar paznicii fug. Prizonierele reușesc astfel să evadeze. Se trezesc pe o câmpie imensă și stearpă, fără alți oameni în preajmă și fără nicio idee despre ce s-a întâmplat cu lumea.

„Ce e de făcut când, deodată, te regăsești sub cerul liber, fără repere sau resurse, abandonată ție însăți? După bucurie și uluială, comunitatea femeilor pornește într-o rătăcire care le va duce din post de pază în post de pază, din pivniță în pivniță, de la cadavru la cadavru”, scrie La Libre, care subliniază tema centrală a romanului: reziliența și capacitatea feminină de adaptare.

Romanul din 1995 al lui Harpman „reflectă preocupări feminine actuale, mai ales de când Trump a fost reales, iar drepturile femeilor și libertățile fundamentale sunt amenințate”, mai subliniază La Libre.

Cartea a fost promovată masiv pe TikTok

Curtea Supremă a SUA a eliminat în iunie 2022 garantarea dreptului la avort la nivel federal, ceea ce a permis statelor conservatoare să impună în unele cazuri legi anti-avort draconice. Romanul lui Harpman a fost republicat în SUA într-o nouă ediție cu doar o lună înainte.

Însă Eu, care nu am cunoscut niciodată un bărbat a devenit bestseller abia recent. Din cele peste 435.000 de exemplare vândute în ultimii ani, mai bine de jumătate au fost cumpărate de americani: 100.000 anul trecut, când SUA se aflau în campanie electorală, și 130.000 în primele 5 luni ale acestui an.

Iar succesul se preconizează a fi unul global, alimentat în cea mai mare parte de recenzii și mesaje video publicate pe TikTok despre roman.

„Am vândut deja drepturile în 31 de țări. Este extraordinar!”, a declarat Raphaëlle Liebaert, editoare la Stock, pentru La Libre, ea exprimându-și totodată fericirea provocată de destinul acestui roman. 

„O întreagă generație de cititoare a descoperit textul. Efectul de tip ‘din vorbă în vorbă’, amplificat de rețelele sociale, cu influencerițe hiper cunoscute, cu BookTook, și-a spus cuvântul, în urma unei lecturi feministe a textului – care, de altfel, nu a fost intenția principală a lui Jacqueline Harpman”, a subliniat aceasta. 

„Textul ei este de o modernitate uluitoare. Nu a îmbătrânit nici în stil, nici în conținut”, dă asigurări Liebaert. Jacqueline Harpman s-a stins din viață în 2012, fără să vadă succesul comercial de care avea să se bucure romanul ei la 3 decenii după publicarea sa.

FOTO articol: blurf | Dreamstime.com.