„Ne îndreptăm către momentul în care vom trata cancerul ca pe gripă”, spune un specialist în Inteligența Artificială
Modul în care se face cercetarea și este obținută inovarea trece prin schimbări radicale. Din ce în ce mai mulți oameni de știință vor să părăsească mediul academic și să-și înființeze propriile companii prin care să comercializeze rezultatele activității lor de cercetare, a afirmat Riam Kanso, un antreprenor britanic, pentru Sifted.eu.
Nu prea multe par să o tulbure pe Riam Kanso. Omul de știință și antreprenoarea spune că puține lucruri o îngrijorează, în afară de amenințarea unui război nuclear.
Kanso s-a mutat în Marea Britanie în 2008 din Liban, unde a crescut. Zilele de studentă au fost petrecute la Universitatea din Oxford, unde a primit o bursă pentru a studia un doctorat în neuroștiințe cognitive înainte de a finaliza un postdoctorat.
Moda „savantului întreprinzător”
Oxford a fost însă al doilea motiv pentru care s-a mutat în Marea Britanie. Primul? Dragostea ei pentru muzica rock și șansa de a vedea „trupe rock legendare” precum Black Sabbath live.
După absolvire, Kanso a fost manager de proiect la University College London și a avut roluri legate de medierea între mediul academic, industrie și companiile de tehnologie. Apoi a lansat Conception X, un program care îi învață pe doctoranzi ce au nevoie să transforme rodul cercetării lor într-o companie.
În ultimii șapte ani, în cadrul programului au fost instruite 450 de echipe, s-au creat 150 de startup-uri în domeniul tehnologiei de vârf și s-a creat un portofoliu de 500.000.000 de lire, valoarea combinată a companiilor care au trecut prin program și au fost ajutate să obțină finanțare. Conception X nu a primit acțiuni la companiile cu care a lucrat, fiind o organizație non-profit ce primește finanțare de la guvern, universități, diverși filantropi sau investitori, precum și de la corporații.
„Savantul întreprinzător”, așa cum îl numește Kanso, este la modă. În urmă cu opt ani, dintre cameră cu 50 de universitari doar patru ar fi spus că vor să-și construiască propria companie. „Acum sunt cam 50%”, spune ea.
„Universitățile sunt evaluate în mai mare măsură în ce privește impactul mai larg pe care îl au, nu doar după rezultatul cercetății științifice. Inovarea este acum un factor cheie (…) În același timp, cadrele universitare care conduc grupuri mari de cercetători văd mutații atât în educație, cât și în economie. Mulți oferă mai multe oportunități studenților să se implice în comercializarea cercetării, pe care o consideră ca o contribuție pozitivă pentru laboratoarele lor”, observă Riam Kanso.
Suveranitatea tehnologică, un obiectiv al Europei
De asemenea, programele de finanțare, precum Horizon Europe al UE, în valoare de 95,5 miliarde de euro, pun mai mult accent pe comercializarea cercetării, la asta adăugându-se o generație de universitari cu mai mult spirit antreprenorial decât predecesorii lor.
În plus, decidenții europeni sunt foarte preocupați de suveranitatea tehnologică, dorind să se asigure că marile evoluții în AI sau semiconductori vor avea loc în „curtea” lor, fără să recurgă la importuri. Asta înseamnă că banii au ajuns să-i urmărească pe oamenii de știință, nu invers.
Cu toate acestea, „savanții întreprinzători” se confruntă cu provocări pe care nu le-au avut cei care au elaborat produsele clasice de software. „Nu mai poți doar să demisionezi și să construiești în garajul părinților. Trebuie să fii parte a unei instituții de cercetare”, spune Kanso.
Companiile pe care le-a ajutat Conception X au ca activitate de la producerea de energie din sol până la crearea de noi medicamente, lucruri pe care nu le poți improviza într-un șopron, însă rezultatele pot fi spectaculoase, chiar dacă unii spun că sunt nesăbuit de ambițioase. „Eu cred că vom trata cancerul precum o gripă și că vom putea extrage energie din orice”, estimează Kanso.
Cercetarea din universitățile europene are rivali americani, precum giganții Stanford și Massachusetts Institute of Technology. Vechiul continent produce cercetare de primă clasă în locuri pentru University of Cambridge, Imperial College London, University College London, ETH Zurich și Universitatea Tehnică din Munchen.
Acestea au o ocazie uriașă să zămislească o generație de companii de nivel mondial, axate pe cercetarea științifică, însă numai dacă vor deveni mai bune în a lua rezultatele cercetării de pe raft și a le pune pe piață. „Cantitatea de cercetare care doarme în laboratoare este năucitoare”, spune Kanso.
Problemele legate de finanțare
Universitățile britanice au fost acuzate că sunt prea lacome în ce privește acțiunile primite în companii și prea lente în negocierile cu firmele afiliate, ceea ce întârzie lansarea companiilor create de oameni de știință. Anul trecut, universitățile de top din Regatul Unit au adoptat un ghid adoptat de guvern privind raportarea la firmele afiliate, astfel că nivelul acțiunilor deținute de universități a ajuns la un nivel minim record, deși încă mai există disparități între regiuni.
Participația la firmele create prin programul Conception X este la discreția universităților din care provin cei care obțin titlul de doctor (PhD), însă aceștia din urmă primesc consultanță în încheierea acordurilor.
O altă problemă care trebuie rezolvată în acest ecosistem este finanțarea conceptului, adică banii care să acopere perioada dintre finalizarea grantului de cercetare și punctul în care se obțin bani din comercializarea dreptului de proprietate intelectuală, perioadă cunoscută sub numele informal de „valea morții”.
Săptămâna trecută, Conceptio X a anunțat crearea unui fond de 600.000 de lire care să asigure trecerea prin această perioadă, banii provenind de la oameni de știință și ingineri care acum lucrează la Google și DeepMind. Acest grup vor investi câte 40.000 de lire în diverse companii, bani care vor fi convertiți în acțiuni printr-o evaluare a companiei peste șase luni.
Succesul companiilor create din mediul unversitar și de cercetare depinde de capacitatea Europei de a atrage cele mai strălucite minți în universitățile sale, într-o competiție cu SUA și China. Marea Britanie a facilitat obținerea vizelor pentru cei cu competențe AI și pentru absolvenții din domeniul științelor și a promis finanțare de 50.000.000 lire pentru cercetătorii americani dispuși să vină în Europa. Și UE a trecut în ofensivă cu programul „Alege Europa pentru știință”. Separat, Franța și Olanda au dezvoltat programe similare.
Kanso semnalează însă o problemă încă nerezolvată: foarte puțin investitori sunt dispuși să finanțeze proiecte aflate în stadiul preliminar, preferând proiectele ajunse deja într-un stadiu de maturitate. „Nimeni nu vrea să se atingă de proiecte în primele faze”, a comentat fondatoare Conception X.
INTERVIURILE HotNews.ro