Sari direct la conținut

Război în Ucraina, ziua 1185: Cel mai mare schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina / Moscova amenință cu represalii pentru loviturile cu drone ucrainene / Atac rusesc cu rachete balistice asupra portului Odesa

HotNews.ro
Război în Ucraina, ziua 1185: Cel mai mare schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina / Moscova amenință cu represalii pentru loviturile cu drone ucrainene / Atac rusesc cu rachete balistice asupra portului Odesa
Prizonieri de război ucraineni revenind din captivitatea rusă. Foto: AFP / AFP / Profimedia

Ucraina și Rusia au început vineri cel mai mare schimb de prizonieri de război de la începutul agresiunii ruse asupra țării vecine în 2014, relatează The Kyiv Independent. În urma acestui schimb, câte 1000 de prizonieri din ambele tabere se vor întoarce acasă, această înțelegere fiind convenită în cadrul discuțiilor directe ruso-ucrainene purtate la Istanbul în 16 mai.

Evoluțiile de vineri, ziua 1185 a războiului din Ucraina, LIVETEXT:

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat vineri seară că, de îndată ce schimbul actual de prizonieri va fi finalizat, Rusia va fi gata să prezinte Ucrainei un proiect de „document de soluționare” (acel memorandum propus de Vladimir Putin pentru un „posibil viitor tratat de pace”, n.r.), care va expune condițiile Moscovei pentru un „acord durabil, cuprinzător și pe termen lung privind soluționarea conflictului” din Ucraina.

Lavrov a insistat de asemenea că Rusia lucrează activ la acest document.

Anterior vineri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Rusia luându-și o săptămână pentru a elabora așa-numitul „memorandum” pentru încetarea focului reprezintă o batjocură la adresa întregii lumi, el subliniind că fiecare zi de război înseamnă pierderi de vieți omenești. (Ukrainska Pravda)

Rusia a promis vineri represalii, acuzând Ucraina de lansarea unor atacuri masive cu drone în ultimele zile, împotriva unor ținte pe care le-a calificat drept „non-militare” din Moscova și alte regiuni.

Într-un comunicat, Ministerul rus de Externe afirmă că Ucraina a lansat aproximativ 800 de drone și rachete de fabricație occidentală începând cu 20 mai asupra unor ținte aflate departe de linia frontului, considerând aceasta o încercare de a perturba discuțiile directe ruso-ucrainene care au fost reluate cu medierea SUA.

La rândul său, Ministerul rus al Apărării a raportat o creștere a atacurilor cu drone ucrainene îndreptate asupra Moscovei în ultimele zile, ceea ce a obligat aeroporturile din capitala rusă să-și suspende zborurile timp de mai multe ore înainte de a le relua.

De cealaltă parte, Statul Major al armatei ucrainene a anunțat vineri că forțele sale au lovit o instalație de fabricare a bateriilor în regiunea rusă Lipețk, despre care a spus că aproviziona producătorii ruși de rachete și bombe.

„Scoaterea din funcțiune a uzinei ar putea lăsa unele dintre echipamentele militare ale ocupanților ruși fără baterii critice”, spune comandamentul ucrainean, indicând că bateriile fabricate la uzina Energhia, din orașul rus Eleț, erau utilizate la fabricarea de bombe aeriene, rachete de croazieră și rachete balistice Iskander.

Rusia lansează cu regularitate atacuri masive cu rachete și drone asupra Ucrainei. Kievul, care nu dispune de rachete cu rază lungă de acțiune, pe care le are Moscova, răspunde cu drone de atac produse pe plan intern, amintește agenția de presă Reuters.

Care este obiectivul ultim al „operațiunii militare speciale” a Rusiei în Ucraina

UE va sancționa Nord Stream 2 pentru a opri revenirea gazelor rusești

Uniunea Europeană se apropie de o decizie vizând includerea gazoductului Nord Stream 2 într-un nou pachet de sancțiuni impuse Moscovei, pe fondul intensificării zvonurilor vizând reluarea livrărilor de gaze rusești, pe care blocul comunitar vrea să le oprească, relatează agenția Bloomberg.

Două aeronave militare ruseşti, suspectate de încălcarea spaţiului aerian finlandez

Două avioane militare ruseşti sunt suspectate că au încălcat vineri spaţiul aerian finlandez, a anunţat Ministerul Apărării de la Helsinki. Incidentul a avut loc în largul coastelor oraşului Porvoo din sudul Finlandei.

Ucraina acuză armata rusă că a executat cel puțin 270 de prizonieri de război. Mii de persoane sunt încă în captivitate

Parchetul general al Ucrainei a acuzat vineri armata rusă că a executat aproximativ 270 de prizonieri de război ucraineni de la începutul invaziei în februarie 2022, susţinând că acesta a fost rezultatul „ordinelor” primite de la responsabili ruşi.

Care este obiectivul ultim al „operațiunii militare speciale” a Moscovei, potrivit unui fost comandant rus, acum membru în Duma de Stat

„Crearea uniunii statale” între Rusia, Ucraina și Belarus este obiectivul ultim al „operațiunii militare speciale” – așa cum numește Moscova invazia sa în Ucraina -, a declarat vineri deputatul rus Viktor Sobolev, membru în Comisia de apărare din Duma de Stat, scrie publicația rusă The Moscow Times.

Rusia atacă Odesa cu rachete în plină zi

Ucraina şi Rusia anunţă întoarcerea primilor 390 de prizonieri de fiecare parte din schimbul de câte 1.000, relatează Reuters.

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat vineri ca Ucraina a recuperat 390 de persoane din captivitatea rusă, în prima etapă a unui schimb după formula 1.000 pentru 1.000 convenită cu Rusia în urmă cu o săptămână la Istanbul. Zelenski a spus că se aşteaptă ca acest schimb să continue sâmbătă şi duminică.

„Este foarte important să-i readucem acasă pe toţi cei care sunt în captivitate. (…) Ne vom continua activitatea diplomatică pentru a face posibile astfel de demersuri”, a transmis Zelenski.

De partea rusă, Moscova a anunţat anterior că a recuperat 270 dintre soldaţii săi şi 120 de civili, inclusiv „locuitori din regiunea Kursk capturaţi de forţele armate ucrainene” în timpul ofensivei lor din vara anului 2024.

Rusia a atacat portul Odesa în plină zi cu rachete balistice. Cel puțin un mort și opt răniți

Cel puțin o persoană a fost ucisă vineri în orașul ucrainean Odesa într-un atac rusesc cu două rachete balistice împotriva infrastructurii portuare, care a făcut de asemenea opt răniți, dintre care patru grav, potrivit șefului administrației regionale Oleg Kiper.

Cel mai mare schimb de prizonieri din 2014

Ucraina și Rusia au început vineri cel mai mare schimb de prizonieri de război de la începutul agresiunii ruse asupra țării vecine în 2014, relatează jurnaliștii de la The Kyiv Independent.

În urma acestui schimb, câte 1000 de prizonieri din ambele tabere se vor întoarce acasă, această înțelegere fiind convenită în cadrul discuțiilor directe ruso-ucrainene purtate la Istanbul în data de 16 mai.

Ministerul rus al Apărării a anunțat vineri că 270 de soldați și 120 de civili s-au întors în Rusia ca parte a primei etape a schimbului.

În urmă cu o zi, atât guvernul ucrainean cât și cel rus au confirmat că au primit listele cu prizonierii de război care urmează să fie schimbați.

Tot atunci președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a organizat o reuniune pentru a pregăti în detaliu transferul prizonierilor de război și a numit acordul convenit asupra acestui schimb drept singurul rezultat „real” al întâlnirii dintre cele două delegații la Istanbul.

„Acordul privind eliberarea a 1000 dintre oamenii noștri din captivitatea rusă a fost aproape singurul rezultat real al întâlnirii din Turcia. Lucrăm pentru a asigura acest rezultat. Aflăm acum detalii despre fiecare persoană menționată de partea rusă”, a declarat joi Zelenski.

Potrivit șefului administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, reprezentanți diplomatici ai țărilor nordice și baltice au participat, de asemenea, la pregătirea acestui schimb. Iermak a adăugat că, după finalizarea schimbului 1000 de prizonieri pentru 1000, ar putea fi organizate viitoare discuții directe cu oficialii ruși.

Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut vineri președintelui chinez Xi Jinping să sprijine eforturile de pace în Ucraina.

În cursul primei lor conversații telefonice, „cei doi lideri au discutat despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Cancelarul a prezentat eforturile comune ale Europei și Statelor Unite pentru a obține un armistițiu rapid. El a cerut ca aceste eforturi să fie sprijinite”, potrivit guvernului german.

Joi, după o conversație telefonică cu Xi Jinping, și președintele francez Emmanuel Macron a afirmat că împărtășește cu omologul său chinez „același obiectiv în ceea ce privește războiul condus de Rusia”: „o pace durabilă și robustă (care) începe cu un armistițiu imediat și necondiționat”, relatează AFP.

Moscova nu vrea negocieri de pace la Vatican

Un bombardier rusesc SU-24 care a efectuat manevre periculoase, interceptat de avioane de vânătoare poloneze

Un avion rusesc SU-24 efectua joi seară manevre periculoase și a fost interceptat de forțele aeriene poloneze. Intervenția a fost ordonată de Comandamentul Operațional al Forțelor Întrunite ale NATO, responsabil pentru spațiul aerian de deasupra Europei, potrivit presei poloneze.

Ce spune Moscova despre posibile negocieri de pace găzduite de Vatican: „Ar fi puțin neelegant”

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, consideră incomfortabil ca negocierile dintre două țări majoritar ortodoxe să se desfășoare la Vatican.

Donald Trump anunţă că a avut loc „un schimb major de prizonieri” între Rusia şi Ucraina. Ce a mai transmis liderul de la Casa Albă

Donald Trump a anunţat vineri că tocmai s-a încheiat un schimb major de prizonieri între Rusia şi Ucraina. Anunțul preşedintelui american vine la o săptămână după discuțiile purtate de cele două părți la Istanbul.

Avertismentul fostului șef al armatei ucrainene

Desfăşurare fără precedent pentru Bundeswehr. O nouă unitate de luptă, staționată pe flancul estic al NATO

Cancelarul german Friedrich Merz a vizitat Lituania pentru a marca prima desfăşurare permanentă a trupelor germane în străinătate de după al Doilea Război Mondial, îndemnând aliaţii să-şi intensifice eforturile pentru a consolida apărarea europeană împotriva unei Rusii ostile.

Fostul comandant al armatei ucrainene Valeri Zalujnîi îndeamnă Kievul să accepte o realitate dură. „Sper că nu există oameni care încă mai speră într-un miracol”

Ucraina ar trebui să abandoneze orice idee de a-și restabili frontierele fixate odată cu prăbușirea regimului sovietic în 1991 sau chiar pe cele care datează de la invazia rusă la scară largă din 2022, a declarat joi fostul comandant al Forțelor Armate Ucrainene, Valeri Zalujnîi, actual ambasador la Londra.

Zalujnîi a fost înlocuit din funcția de comandant suprem în februarie 2024, după luni de neînțelegeri între el și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Scurtă recapitulare a informațiilor recente:


Evenimentele de joi, ziua 1185 a agresiunii ruse, au fost LIVE aici

INTERVIURILE HotNews.ro
OSZAR »