Un judecător CCR a omis să treacă un teren în declarația de avere, arată o publicație de investigații care critică hotărârea Curții
„Declarațiile de avere nu vor mai fi publicate de Agenția Națională de Integritate. Nu vom mai avea acces nici noi jurnaliștii, nici voi. Decizia a fost luată de Curtea Constituțională a României”, a reacționat joi seară publicația de investigații Public Record, după hotărârea luată de judecătorii de la CCR. Public Record notează că Bogdan Licu este unul din judecătorii care au luat decizia, amintind că acesta a omis să treacă în declarația de avere un teren cumpărat anul trecut, în 2024.
CCR a decis, mai devreme în cursul zilei, ca declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice, iar aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor.
Practic, prin această decizie, care este definitivă și obligatorie, declarațiile de avere și interese vor fi ținute la secret.
„Declarațiile de avere nu vor mai fi publicate de Agenția Națională de Integritate. Nu vom mai avea acces nici noi jurnaliștii, nici voi. (…) Bogdan Licu este unul din judecătorii care au decis asta. Am arătat cum a omis să declare un teren, a cumpărat apartamente construite de o firmă în care e asociat un om condamnat în SUA pentru furt de carduri, iar fiul său student a făcut investiții imobiliare”, scriu jurnaliștii de la Public Record, într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook a publicației.
„Investigația noastră nu ar fi fost posibilă fără existența datelor publice. Nu este singurul material jurnalistic care are la bază declarații de avere”, mai spun jurnaliștii.
„Transparența doare doar în momentul în care cei cu putere de decizie au lucruri de ascuns. Mulțumim că ne citiți, continuăm!”, adaugă ei, în finalul postării.
Ce a decis CCR
În urma acestei deciziei CCR, declarațiile de avere care se depun la Agenția Națională de Integritate nu mai trebuie să cuprindă bunurile soților și copiilor.
„Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt constituționale în măsura în care nu se referă și la drepturile și obligațiile soțului/soției declarantului, precum și ale copiilor majori aflați în întreținerea acestuia”, a precizat CCR.
Judecătorii constituționali au argumentat că o declarație pe proprie răspundere nu poate fi făcută decât în nume propriu.
„În esență, Curtea a reținut, în ceea ce privește prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, că acestea contravin dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității. Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere, angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere”, mai scrie în motivarea oferită de CCR.
De asemenea, cu majoritate de voturi, au fost declarate neconstituționale alte două articole din Legea nr.176/2010, care se referă la publicarea pe pagina de internet a ANI a declarațiilor de avere și interese.
Art. 12 alin (6) prevede: „Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii”.
Art.6 alin (1) lit (d) din Legea 176/2010: „Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declarațiile de avere și declarațiile de interese au obligația să se înregistreze în această calitate pe e-DAI și au următoarele atribuții: (…) d) asigură afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a instituției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii olografe. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituției și a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestora și se arhivează potrivit legii”.
Potrivit CCR, declarațiile de avere și interese nu vor mai putea fi publicate nici pe site-urile instituțiilor unde activează cei care trebuie să-și declare averile, deoarece se încalcă „dreptul la protecția vieții private”.
Tranzacțiile imobiliare ale judecătorului constituțional Bogdan Licu
Pe 13 februarie anul acesta, Public Record a publicat o investigație care arată că Bogdan Licu, judecător al Curții Constituționale a României, a omis să treacă în declarația de avere un teren cumpărat, în 2024, și că aceasta este doar una din tranzacțiile imobiliare ale lui Licu și familiei sale.
Bogdan Licu a finanțat tranzacții imobiliare profitabile făcute de fiul său. Judecătorul CCR a cumpărat terenuri sau locuințe pe care le-a vândut după un an sau doi, de fiecare dată cu profituri substanțiale
Jurnaliștii de la Public Record au descoperit că Bogdan Licu a cumpărat cu 7.000 de euro un teren lângă lacul Tatlageac din județul Constanța într-o zonă în care prețul metrului pătrat varia în 2024, când a fost realizată tranzacția, între 30 și 58 de euro. Însă Licu a plătit doar 14 euro.
Terenul nu se regăsește în ultima declarație de avere a lui Licu, însă judecătorul CCR a transmis, la acel moment, că va trimite o nouă declarație către Agenția Națională de Integritate.
Însă tranzacțiile familiei Licu au un istoric mult mai vast, cu valori mult mai consistente. În 2020, judecătorul Curții Constituționale a cumpărat pentru fiul său o casă și un lot de pământ de 1500 mp în comuna Joița, din județul Giurgiu cu 65.000 de euro. Ulterior, fiul magistratului, Tudor Licu, care atunci avea doar 20 de ani, a demolat casa și a construit un spațiu comercial pe care l-a închiriat cu 3.000 de euro pe lună unui lanț de retail. „I-am oferit fiului meu o sursă de venit”, a explicat judecătorul.
Tudor Licu a cumpărat, în ianuarie 2021, și un apartament în complexul rezidențial Cortina, cu 98.000 de euro. În mai 2023, când încă era student, l-a vândut cu 188.000 de euro, conform anchetei jurnaliștilor de la Public Record.
Cele două achiziții nu au fost trecute în declarațiile de avere ale judecătorului CCR cu toate că acestea ar trebui să conțină și veniturile realizate de „copiii aflați în întreținere”, categorie care, după ghidul ANI de completare a declarațiilor, îi conține pe „copii în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi 26 de ani”. Însă Licu a susținut că fiul său Tudor nu intre în această categorie întrucât se întreține singur încă din timpul studenției la UNATC.
De asemenea, Public Record menționează că Bogdan Licu a cumpărat, în 2018, un apartament în Năvodari, cu 93.000 de euro. Apartamentul a fost vândut în februarie 2022, cu 370.000 de euro, adică de patru ori mai mult.
INTERVIURILE HotNews.ro