Cea mai grea brățară dacică din aur descoperită vreodată a revenit în România – Care este povestea ei și cum a fost confecționată
Nu au fost găsite cele trei brățări dacice furate în Olanda, însă o brățară grea a fost recuperată dintr-o țară UE și va putea fi văzută la Muzeul Național de Istorie, care a ținut o conferință de presă, miercuri. Ce este special la această brățară dacică spiralată cu numărul 14? Cât de complicată a fost confecționarea ei, acum peste 2.000 de ani?
11 brățări dacice din aur pot fi văzute în România, cele trei furate În Olanda nu-s de găsit
Sunt superbe, au peste un kilogram greutate și au fost probabil purtate doar de regii daci. Brățările spiralate de aur sunt faimoase, readucerea lor în România a fost complicată, iar în prezent avem 11 în țară, în timp ce trei sunt dispărute, după jaful de la Muzeul Drents, de pe 25 ianuarie. Se estimează că alte zece brățări polispiralice există pe undeva prin străinătate.
În câteva zile, o brățară dacică de aur ce a fost recuperată la final de 2024 va putea fi văzută în Sala Tezaurului de la Muzeul Național de Istorie, au anunțat reprezentanții instituției, într-o conferință de presă.
Această a 14-a brățară dacică spiralată din aur a fost dezgropată de „braconierii” arheologici în zona munților Orăștiei, a fost scoasă în mod fraudulos din țară și a fost recuperată în toamna lui 2024, după o operațiune la care au participat mai multe instituții din România și din străinătate.
Este cea mai grea brățară dacică de aur descoperită până acum, având aproape 1,3 kg. Cele mai „ușoare” au sub 700 de grame, însă majoritatea au peste un kg.
Autoritățile nu au spus în ce țară UE a fost găsită brățara, însă au explicat că un cetățean din acea țară a predat brățara. O anchetă este încă în desfășurare și de aceea nu au putut fi oferite multe amănunte despre drumul acestui obiect superb.
Un dragon special pe cea mai nouă brățară dacică ce revine în țară
Brățara numărul 14 este cea mai grea recuperată până acum, cântărind 1,28 kg, însă există informații la dosar și despre brățări care cântăresc și 1,5 kg, a spus, într-o discuție cu presa, Ernest Oberlander – Târnoveanu, cel care în toamna anului trecut a început expertizarea brățării. El era pe atunci director al Muzeului Național de Istorie, însă a fost demis de Ministrul Culturii, la câteva zile după jaful din Olanda.
Brățara este decorată cu capete de dragon înaripat, dar la cea cu numărul 14 avem de-a face „cu un dragon special, o combinație între o reptilă și un mamifer cu blană”, spune fostul director al MNIR. Lungimea desfășurată a brățării este de 1,81 metri.
Aceste brățări au fost confecționate acum peste 2.050 de ani, la curtea regilor daci – și este clar că aveau aur în cantități suficient de mari, încât să comande piese atât de grele și de complexe.
Cum erau lucrate aceste brățări? „Se turna un lingou care provenea dintr-o singură șarjă și după turnare începea modelarea ei, care s-a făcut cu unelte din lemn de esență tare, pe o nicovală de lemn. Uneltele au lăsat urme pe brățară, iar modelajul nu seamănă cu tehnica bijutierilor, ci cu tehnica fierarilor”, explică arheologul.
Pentru modelare era nevoie de o dexteritate extraordinară, fiindcă se pornea de la un lingou de aproximativ 70 cm, iar prin batere, meșterii ajungeau la brățări care aveau și lungime desfășurată de peste 2,5 metri. Etapa următoare era cea de decorare.
În faza finală, pe un tambur de lemn, brățara era rulată pentru a căpăta forma cu mai multe spirale.
Ernest Oberlander – Târnoveanu spune că analizele au arătat că brățara cu numărul 14 a fost lucrată în aceleași ateliere unde au fost confecționate alte trei brățări decoperite până acum. Interesant este că la această brățară sunt dovezi că s-a intervenit pentru a se repara câteva erori de modelaj, cu dăltițe.
O brățară care a stat în pământ alături de monezi de argint
„Analizele arată că metalul era aliaj natural din aur, argint și cupru, vorbim despre materia brută rezultată din spălarea nisipurilor aurifere și din culegerea de pepite. În brățară au fost descoperite și urme de cositor, iar acesta se întâlnește în aurul aluvionar”, explică fostul director al Muzeului Național de Istorie.
Brățara are și o „patină” a timpului, fiindcă a stat două milenii în pământ și este acoperită cu minerale din sol, dar și cu compuși din fier ce ar fi putut rezulta din descompunerea unor obiecte de fier și ar fi putut să fi stat lângă monede de argint care conțin și cupru.
„Suprafața ei este acoperită de o peliculă verzuie ce nu se vede cu ochiul liber, peliculă formată din cloruri și carbonați de cupru (…) Brățara este 100% autentică, fiindcă a fost lucrată cu aceleași tehnici, același repertoriu de decor și aceleași unelte ca și celelalte brățări”, adaugă Ernest Oberlander – Târnoveanu.
Brățările dacice de aur au fost datate de la final de secol II î Hr, până spre jumătatea secolului I î Hr, în perioada de maximă înflorire a civilizației dacice. Se pare că au fost confecționate într-o perioadă de numai 50-60 de ani. Brățara numărul 14 face parte din seria a doua de dezvoltare a artei metalelor prețioase la daci.
Aceste brățări rare de aur au fost readuse în țară între 2007 și 2011, după demersuri complexe ca-n filmele polițiste, cu lungi operațiuni sub acoperire și cu multe riscuri.
Coiful de Aur de la Coţofeneşti și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie de la Muzeul Drents, din Assen, Olanda. Doi bărbaţi şi o femeie din Heerhugowaard au fost arestaţi la câteva zile după jaf. Ulterior, poliţia a reținut un al patrulea suspect, tot din Heerhugowaard. Femeia (40 de ani) a fost eliberată săptămâna trecută, dar rămâne suspectă de implicare în acest caz. Cei trei bărbaţi (26, 34 şi 36 de ani) sunt încă în arest şi trebuie să se prezinte la tribunal în 9 mai, pentru prima audiere publică.
Al cincilea suspect a fost arestat în dimineața zilei de 15 aprilie, în locuinţa sa din Alkmaar, au anunțat polițiștii olandezi.
INTERVIURILE HotNews.ro