Ce economie preia Nicușor Dan. Sarcinile uriașe cu care se va confrunta

După ce zorii luminoși ai victoriei se vor risipi, noul președinte ales se va trezi în fața unei furtuni prin care va trebui să treacă economia: un trai mult peste posibilități al Statului (deficit fiscal uriaș care va fi tot mai dificil de finanțat), o economie în cvasi-stagnare, o reformă fiscală ambițioasă (și esențială), asumarea unui plan credibil și rezonabil de măsuri pe care să-l prezinte peste puțin timp (4 iunie) Comisiei Europene etc.

Pe lângă dificultățile economice, noul Președinte mai are de rezolvat și chestiuni sociale prioritare. Într-un raport transmis investitorilor, economistul șef al BRD, Florian Libocor, a sintetizat în 7 puncte prioritățile socio-economice:

1. Restabilirea încrederii în clasa politică, în prezent grav afectată. Acest lucru depinde de îmbinarea a trei lucruri vitale: o comunicare clară, acțiuni adecvate și rezultate măsurabile. Un mandat de cinci ani poate să nu fie suficient pentru a schimba definitiv cursul lucrurilor, dar un gram de performanță tangibilă valorează mai mult decât tone de promisiuni înșelătoare.

2. Îmbrățișarea unui gen de patriotism care să fie folosit pentru a uni, nu pentru a diviza. Naționalismul exagerat poate roti acele timpului în sens invers acelor de ceasornic, dăunând progresului socio-economic.

3. Reaprinderea artei (aparent) pierdute a dezbaterii politice (ton, cuvinte și respect față de punctul de vedere al celuilalt), având în vedere modul tot mai îngrijorător în care sunt exprimate dezacordurile.

4. Restabilirea sentimentului de apartenență, deoarece crizele suprapuse care au marcat acest deceniu au alimentat în mod inerent îndoielile cu privire la progresul social și beneficiile apartenenței la UE.

5. Consolidarea (sau cel puțin menținerea) încrederii piețelor în dezvoltarea României. Săptămâna trecută ne-a arătat un scenariu dur a ceea ce ar fi putut urma. Este timpul să vorbim deschis despre marea problemă: deficitele gemene (fiscal și cel extern), care au atins un punct de cotitură. Nu ne mai putem permite să ne certăm pentru a găsi soluții ad-hoc de fiecare dată când apare o nouă provocare, mai ales că sunt deja multe lucruri de rezolvat. România are nevoie de un sprijin larg și de aplicarea fermă a reformelor.

6. Stabilirea corectă a coordonatelor GPS ale României în peisajul global nou emergent. Găsirea unui echilibru între responsabilitatea internă (apărarea intereselor strategice) și solidaritatea externă.

7. Conectarea tuturor românilor. Privit dintr-o perspectivă largă, rezultatul alegerilor este doar o reflectare a unei țări cu două viteze și numeroase nuanțe. Prin urmare, ar trebui să rezolvăm capcana dezvoltării regionale pentru a repara fractura socială. Extinderea autostrăzilor, revitalizarea industriei și educația de calitate sunt priorități de vârf în acest sens, e de părere Libocor.

„Rezultatul alegerilor prezidențiale are potențialul de a avea un impact asupra piețelor”

La rândul lor, economiștii Erste Bank spun despre leul românesc că „pare să fi atins un nou echilibru, în jurul nivelului de 5,10”. „Rulajul pe piața valutară nu a fost la fel de ridicat ca în săptămâna de după primul tur al alegerilor prezidențiale. Rezultatul alegerilor prezidențiale are potențialul de a avea un impact asupra piețelor. Noul președinte va trebui să numească rapid un nou prim-ministru. O stabilizare suplimentară va fi realizată odată ce va fi format un guvern pe deplin funcțional și va fi pus în aplicare planul de consolidare fiscală, deoarece CE va evalua poziția fiscală a României la începutul lunii iunie. Nu vedem riscuri iminente pentru traiectoria României către UE în acest moment, explică economiștii Erste.

Recent, am văzut o stabilizare a pieței obligațiunilor din România, cu randamente pe termen lung în scădere spre 8,0%. „Situația fiscală a României este foarte dificilă, ceea ce face ca România să fie foarte sensibilă și fragilă în ceea ce privește orice instabilitate politică. Consolidarea fiscală credibilă va rămâne o problemă cheie pentru investitori, indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale. În alte țări, am observat o scădere marginală a randamentelor pe termen lung la sfârșitul săptămânii trecute”, mai spune Erste Bank într-un raport publicat luni

Coordonatele economice de la care pornim

Inflația în aprilie s-a menținut la 4,85% (fiind printre cele mai ridicate din UE), în contextul scăderilor de dinamică consemnate la  combustibili și tutun și, pe de altă parte, din continuarea creșterii prețurilor alimentelor și a prețurilor energiei, arată Banca Națională.

Economia abia a crescut cu 0,2% în primul trimestru, de la o creștere de 0,5% în trimestrul IV 2024, a transmis Institutul Național de Statistică.

Consumul (măsurat prin vânzările cu amănuntul) a încetinit considerabil, iar serviciile prestate populației au înregistrat o scădere în ianuarie-februarie.

Producția industrială a suferit o contracție accentuată în trimestrul I 2025, după ușoara redresare din trimestrul precedent.

Deficitul comercial și-a reaccelerat puternic creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut în primul trimestru al anului curent, iar deficitul de cont curent a continuat să-și mărească ritmul înalt de creștere în termeni anuali.

Pe piața muncii, numărul salariaților din economie și-a accelerat creșterea în intervalul ianuarie-februarie 2025 în raport cu trimestrul precedent, iar rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) s-a redus pe ansamblul primelor trei luni ale anului curent, după ce a urcat și s-a menținut la o valoare medie de 5,7% în semestrul II 2024.

Dinamica salariilor și-a încetinit descreșterea în trimestrul I 2025, rămânând însă la un nivel de două cifre, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-a mărit la 16,6%. Iar sondajele de specialitate din luna aprilie indică însă o slăbire a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp.

Condițiile de pe piața financiară au fost relativ stabile în aprilie, pentru ca apoi să fie puternic afectate de contextul electoral și de tensionarea mediului politic intern, de natură să amplifice îngrijorările investitorilor legate de perspectiva consolidării bugetare și a economiei în ansamblul ei.

Perioada electorală prelungită și tensiunile politice în creștere au inversat mișcările de capital de pe piața financiară locală. În ultima perioadă, ieșirile de capital au crescut semnificativ, sub diverse forme. Aceste schimbări au avut un impact major asupra lichidității și ratelor dobânzilor de pe piața monetară, precum și asupra raportului cerere-ofertă pe piața valutară, a rezervelor valutare ale României și a cursului de schimb al leului.

Potrivit prognozei BNR (care va fi prezentată în detaliu mâine, 20 mai), rata anuală a inflației își va prelungi evoluția fluctuantă până în toamna acestui an, după care va descrește timp de patru trimestre, pe o traiectorie semnificativ mai ridicată decât cea din prognoza precedentă și va ajunge abia în trimestrul I 2026 și doar marginal sub limita de sus a intervalului țintei Băncii Centrale (2,5% +/- 1 p.p.)

BNR vede incertitudini mari care decurg din evoluția prețurilor energiei și alimentelor, precum și din măsurile de politică comercială adoptate de statele dezvoltate, cu potențial impact semnificativ asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale.

De asemenea, incertitudini crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind execuția bugetară din primele trei luni ale anului și cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv.

„Existența unui pachet credibil de consolidare bugetară este crucială, inclusiv din perspectiva nevoii de corecție ordonată a dezechilibrului extern, precum și prin implicațiile asupra accesibilității și costului finanțării sectorului public și a celui privat”, notează BNR.